În acest din urmă punct, prin exploatarea extensivă a argilei şi nisipului din terasa mijlocie a Prutului (1998-2002), (fig. 3), au fost distruse câteva zeci de morminte sarmatice, datate în secolele II-III, unele din inventarele acestora pierzându-se, altele găsindu-se la unii cetăţeni sau au fost valorificate pe piaţa neagră (oglinzi cu tamga, fibule din bronz, mărgele de chihlimbar etc.), ori au fost recuperate şi publicate (vase romane de factură fină, căni carpice de factură fină, pahare grosiere şi fine, vase-borcan, mărgele de sticlă, brăţări, aplice, clopoţei, încheietori din bronz) (fig. 4-6). Mormintele se găseau, potrivit informaţiilor culese de la localnici, la adâncimi cuprinse între 0,55 şi 0,70 m, defuncţii fiind depuşi în poziţie întinsă.

Au fost trasate două secţiuni: SI/2013 (20 x 1m) şi SII/2013 (15 x 1m), la 4,5 m vest de SI (fig. 2), ambele orientate nord-sud. Secţiunile au fost adâncite până la roca mamă/sterilul arheologic (argila, -1/1,20 m).Stratigrafia acestor secţiuni este destul de simplă: între – 0-0,25/0,30 m solul vegetal contemporan, în care se găsesc numeroase obiecte de fier (în zonă a fost o Staţiune de Maşini şi Tractoare/SMT); -0,40-0,60/70 m, stratul propriu-zis de cultură, în care au apărut puţine fragmente ceramice mărunte şi bucăţi de nuclee de silex, răspândite în suprafaţă, care pot fi încadrate larg, între Latène-ul II getic cu elemente bastarnice (sec. III-I î. Chr.). Inventarul descoperit este format din străchini, oale borcan şi sac decorate cu brâie alveolare în relief, vase cu buza faţetată şi torţi în ”X”, amfore elenistice. În această zonă, nu au mai fost identificate, deocamdată, morminte sarmatice.

S-au descoperit urme de locuire: ceramică fină, lucrată la roată, ceramică de uz gospodăresc, lucrată şa roată şi cu mâna); de la - 0,70-1,20 argilă nisipoasă, brună-gălbuie. În această zonă, nu au mai fost identificate, deocamdată, morminte sarmatice.
În ceea ce priveşte complexele arheologice, arătăm că acestea sunt puţine şi răsfirate. Astfel, în SI, între m.4 şi 5, la -0,65-0,75 m, a fost descoperită partea dreaptă a unei mandibule şi oase de porc, decontextualizate, fără alte elemente de inventar, care pot proveni din locuirea din secolele III-IV (nivel Sântana de Mureş-Cernjachov). În SII, între m. 0,5-2, a apărut o parte a unei gropi menajere?/bordei? (Gr. 1/2013), care se adâncea inegal, până la -0,90-1,10 m, în interiorul căreia au fost descoperite lutuieli sporadice, netede, probabil de la o vatră răvăşită, un „inel” din tablă de Cu şi câteva oase de animale.