Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   172518.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   VL-I-s-A-09564
Name   Situl arheologic de epocă romană de la Racoviţa - Praetorium II (Cetate)
County   Vâlcea
Commune   Racoviţa
City/Town/Village   Racoviţa
Place   Praetorium II
Landmark   Situl se află la sud de localitatea Racoviţă şi de Valea Satului, la circa 210 metri est de râul Olt, la 150 de metri vest de drumul comunal DC8, la 85 metri nord de drumul judeţean DJ 703P şi la circa 92 metri nord-vest de primăria din Copăceni.
Hydrographic landmark - name   Olt
Hydrographic landmark - type   râu
Geomorphology   depresiune
Land utility   agricultură
Site Class   locuire; instalaţie
Site Type   aşezare; aşezare militară; amenajare hidraulică
Description   Situl nu a fost suprapus de alte construcţii. O parte din zidurile castrului au fost excavate, restul fiind acoperite de vegetaţe.
Din datele publice ale proiectului de infrastructură rutieră a autostrăzii A1 (Piteşti-Sibiu), reiese că acesta va afecta parţial extra muros latura de vest (pereţi exteriori). Autostrada va fi construită foarte aproape de fortul auxiliar şi va afecta vizibilitatea dinspre sud şi vest, modificând semnificativ peisajul arheologic. În acelaşi timp, în zona fostei aşezări civile romane se practica agricultura.
Notes   Castrul a făcut parte din limesul nord-estic al Imperiului Roman, respectiv din sistemul de apărare construit şi organizat pentru defensiva provinciei Dacia.
Site Surface   2.592 ha
State of preservation   foarte bună / 28.07.2022
Natural hazards   Inundaţii: 4 / 19.05.2022
Human risk   Agricultură intensivă: 4 / 19.05.2022
Ownership   privat
Last record update   28.03.2023
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
castru de piatră  Epoca romană timpurie (secolele al II-lea - al IV-lea p. Chr.) romană  

Fortul auxiliar Racoviţa a fost construit pe un platou, la sud-vest de aşezarea modernă, pe râul Olt, la gura pârâului Clocotici. O incintă dreptunghiulară este clar vizibilă pe suprafaţa solului. După încheierea săpăturilor, ruinele au fost acoperite, fiind astfel conservate. Pe baza săpăturii din 1976 şi 1979 a fost remarcat un singur fort cu o incintă de piatră.
Acesta are formă dreptunghiulară, colţuri rotunjite, cu dimensiunile de 106 x 118 m. Poarta principală a fost poziţionată pe latura de est. Turnurile de colţ de formă trapezoidală sunt uşor proiectate spre interior.
Porţile sunt prevăzute cu turnuri patrulatere care sunt uşor vizibile deasupra solului. Clădirea comandamentului (principia) se afla în centrul fortului, ca de obicei, iar un grânar era în latus dex-trum. Incinta fortificaţiei şi construcţiile din interior nu au fost alterate în niciun fel.
Potrivit unor cercetători, fortul a fost construit pe vremea lui Hadrianus (117-138 d.Hr.) sau după ce fortul de la Copăceni (500 de metri la sud) a fost abandonat.
Împrejurarea indică faptul că, în afară de principia, restul clădirilor fortului erau din lemn şi nu au fost observate în timpul cercetărilor arheologice.
Fortificaţia are aria de 1,336 ha.

VL-I-m-A-09564.01 
Aşezare  Epoca bronzului neprecizată     VL-I-m-A-09564.02 
Aşezare civilă  Epoca romană timpurie (secolele al II-lea - al IV-lea p. Chr.)    

Aşezarea civilă a fost semnalată în vecinătatea castrului prin descoperiri izolate de material arheologic.

VL-I-s-A-09564 s - A VL - I - s 
Apeduct  Epocă romană (secolele al II-lea - al IV-lea p. Chr.)    

Pe un deal care are aproximativ 360 de metri înălţime şi este situat la 600 de metri la sud-est de fort, a fost găsit un sistem de apeducte. Din rezervoarele de distribuţie s-au păstrat trei plăci cu dimensiunile 96x88x4/93x88x4 cm. Tuburile de lut interconectate au format structura conductelor. Un total de douăzeci şi trei de secţiuni, care acoperă o distanţă de aproximativ 195 de metri, au fost excavate în timpul cercetărilor arheologice. S-a descoperit că traseul apeductului a urmat conturul natural al terenului, coborând într-o serie de trepte pe măsură ce se îndrepta spre fortul auxiliar. Calea apeductului este situată în cea mai mare parte într-o regiune împădurită; cu toate acestea, traversează şi o proprietate privată, existând astfel riscul ca unele clădiri moderne să afecteze situl.

Apeductul a fost păstrat după finalizarea săpăturilor, dar acum este acoperit de pământ. Săpăturile arheologice au arătat faptul că segmentul conductei de apeduct era complet. Odată finalizate săpăturile, secţiunile au fost umplute pentru a asigura conservarea conductelor. Conform datelor, tuburile ceramice au rezistat destul de bine testului timpului, acelaşi lucru neputând fi spus şi despre rezervoarele de distribuţie.

 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare sistematică 1979

Muzeul Militar Naţional VLĂDESCUU M. Cristian
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti POENARU-BORDEA Gheorghe
2. cercetare sistematică 1976

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti POENARU-BORDEA Gheorghe
Muzeul Militar Naţional VLĂDESCU M.cristian

Bibliography
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, 2306, 144-146 [Ordin MCC] (site record source)
2. Rizea, Ligia, Monumentele istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi cronologie., Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2007, 134 [Publicaţie] (site record source)
3. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
4. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Cercetările arheologice în castrul roman de la Racovița și zona aferentă, Materiale și Cercetări Arheologice, 15, 1983, 345-349, http://www.cimec.ro/arheologie/dl.asp?filename=MCA-XV-BRASOV.pdf [Publicaţie]
5. Țentea, Ovidiu, Matei-Popescu, Florian, Călina, Vlad, Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare (1), Cercetări Arheologice, 28, 1, Bucureşti, 2021, 33-35, https://cercetari-arheologice.ro/wp-content/uploads/2021/06/ca28_1_01_Tentea_Matei-Popescu_Calina_compressed.pdf?fbclid=IwAR1NBODxMCavjcVmVQX3dmYO9dhjnuVGSYlI7DMJgduo-pmvEWcaT7uU9jw [Publicaţie]
6. Țentea, Ovidiu, 2022 [Fişă de sit]
7. Christescu, Vasile, Istoria militară a Daciei Romane, Fundația Regelui Carol I, Bucureşti, 1937, 144-147 [Publicaţie]
8. Gudea, Nicolae, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, Jahrbuch des römisch-Germanischen Zentralmuseum Mainz, 44, 1, Berlin, 1997, 93-94, 82 [Publicaţie]
9. Marcu, Felix, Organizarea internă a castrelor din Dacia, Mega, Cluj- Napoca, 2009, 213-217, 62 [Publicaţie]
10. Tudor, Dumitru, Castra Daciae Inferioris: III. Castrul Racoviţa-Argeş / Il castro romano Racoviţa-Argeş, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 34, 1941, 35-41 [Publicaţie]
11. Lista monumentelor istorice 2015, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 113 bis/15.II.2016 MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor, 2016, 2612, https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-vl.pdf [Publicaţie]
12. Tudor, Dumitru, Oltenia Romană, 3, Editura Științifică, București, 1968, 372 [Publicaţie]
13. Tudor, Dumitru, Oltenia Romană, 4, Editura Academiei Române, București, 1978, 288-290, 32 [Publicaţie]
14. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Un segment din limes Alutanus. Fortificațiile romane din jurul masivului Cozia, Buletinul Monumentelor Istorice, 41, 3, 1972, 27-32 [Publicaţie]
15. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Castrele hadrianee din valea carpatică a Oltului, Oltenia, 1, 1974, 47-59 [Publicaţie]
16. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Les fortifications romaines sur le limes Alutanus dans la zone du massif de Cozia, Actes du IXe Congrès international d’études sur les frontières romaines, Mamaia, 6 - 13 sep-tembrie 1972, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, 247-258 [Publicaţie]
17. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Les deux fortifications de Praetorium sur le limes Alutanus, British Archaeological Reports (BAR) International Series, 71, Oxford, 1980, 815-829 [Publicaţie]
18. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Castrele de la Praetorium din sectorul de Nord al Limesului Alutanus, Dorobeta, 5, 1980, 109-116 [Publicaţie]
19. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Cele două castre de la Praetorium pe Limes Alutanus, Studii şi materiale de muzeografie şi istorie militară, 13, 1980, 75-84 [Publicaţie]
20. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Cercetările arheologice în castrul roman de la Racoviţa, jud. Vâlcea şi în zona aferentă, Materiale și Cercetări Arheologice, 15, 1981, 345-349 [Publicaţie]
21. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Castrul de la Racovița și rolul său defensiv în garnizoana Praetorium, Studii vâlcene, 6, Râmnicu Vâlcea, 1981, 15-21 [Publicaţie]
22. Vlădescu, Cristian M., Centrele militare romane din sectorul de nord al limesului alutan, Buridava, 4, 1982, 55-65 [Publicaţie]
23. Vlădescu, Cristian M., Armata romană în Dacia Inferior, Editura Militară, București, 1983, 108-114, 19 [Publicaţie]
24. Vlădescu, Cristian M., Fortificațiile romane din Dacia Inferior, Scrisul românesc, Craiova, 1986, 70-79 [Publicaţie]
25. Vlădescu, Cristian M.; Poenaru-Bordea, Gheorghe, Cercetările arheologice în castrul roman de la Racovița (jud. Vâlcea) și zona aferentă, Materiale și cercetări arheologice, Editura Academiei Române, 1983, 345-349 [Publicaţie]
26. Vlădescu, Cristian M., Tehnica de construcție a castrelor care constituiau apărarea masivului Cozia, Studii vâlcene, 7, Academiei, 1985, 33-41 [Publicaţie]
27. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit] (site record source)
 
Site Photos

Scroll