În zona intersecţiei cu Strada Franceză s-au descoperit urme de bordei din această perioadă.

În timpul cercetărilor din 2003 între adâncimile de 3,20 şi 3,40 m, într-un strat de pământ negru, care suprapune pământul viu, s-au găsit câteva fragmente de vase borcan, cu buza răsfrântă şi îngroşată, decorate cu incizii în val şi orizontale, specifice culturii materiale din secolele X-XI. Din această perioadă nu a fost surprins nici un complex de locuire, materialele fiind găsite pe toată suprafaţa extinderii. Bordeie din această perioadă s-au descoperit în zona intersecţiei cu Strada Franceză în săpăturile din anii 1950.

Cercetările arheologice de pe strada Şepcari au evidenţiat, în prelungirea laturii incintei Curţii Vechi descoperite anterior de-a lungul străzii Gabroveni, un tronson din zidul de incintă, lung de 8,20 m. Zidul lat de 70 cm este realizat din cărămidă legată cu mortar. Este conservat pe o înălţime asimilabilă elevaţiei de cca. 80 cm. Elevaţia este aşezată pe o fundaţie din cărămidă legată cu mortar zidită direct în groapa de fundaţie, adâncă de 70 cm.

În zona sudică a străzii Şepcari au fost descoperite în 2008 două ziduri perpendiculare care descriu împreună cu un fragment de zid descoperit în anul 1953 în curtea Bisericii Curtea Veche o construcţie de mari dimensiuni (lăţime cca. 12 m, lungime min. 24 m) situată la est de biserică. În interiorul perimetrului delimitat de aceste ziduri a fost descoperită o pilă de zidărie amplasată pe axul longitudinal al dreptunghiului planului.

În 2002-2003, la numărul 16, au fost dezvelite trei încăperi, construite din cărămidă care reprezintă porţiuni ale unor pivniţe care se extind în partea opusă clădirii actuale de la numărul 16, spre terenul învecinat. A fost degajată parţial şi scara de acces în aceste subsoluri. De sub nivelul de construcţie al pivniţelor au fost săpate două gropi clopot, surprinse parţial şi pe profilul de nord-vest. Ele coboară pănă la stratul viu şi pot fi atribuite secolelor XVII-XVIII (materialele descoperite se limitează la câteva fragmente ceramice).

În interiorul clădirii actuale, la subsol, unde se efectuau lucrări de consolidare a zidurilor au fost găsite fragmente mari de ceramică. Extinderea cercetării pe o suprafaţă de 3 x 3 m a dus la descoperirea parţială a unui depozit, aflat într-un strat de pământ gros de circa 0,50 m. De aici au fost recuperate circa 100 de recipiente din ceramică locală-oale cu toartă, ulcioare, capace, ligheane, străchini, castroane şi de import- faianţă şi porţelan englezesc, dar şi vase din sticlă-carafe şi recipiente de mică capacitate. Vasele recuperate fac parte dintr-un depozit, al unui negustor ce-şi desfăşura activitatea în zona «pazarului» de la Curtea Veche. Pivniţa care adăpostea marfa a fost distrusă de incendiul de la 1847, terenul fiind apoi nivelat.