Site Information
|
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
|
RAN Code
|
|
27445.04 |
|
Name
|
|
Situl arheologic-Str. Cetăţii-Autostrada Transilvania, tronson 3 C, km. 59+450-59+700 |
|
County
|
|
Bihor |
|
Commune
|
|
Biharia |
|
City/Town/Village
|
|
Biharia |
|
Place
|
|
Str. Cetăţii-Autostrada Transilvania, tronson 3 C, km. 59+450-59+700 |
|
Hydrographic landmark - name
|
|
Ceşmeu |
|
Hydrographic landmark - type
|
|
pârâu |
|
Site Class
|
|
locuire |
|
Site Type
|
|
aşezare |
|
Last record update
|
|
11.07.2023
|
|
| |
Finds
|
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes/ Location within the site
|
LMI Code
|
|
Aşezare
|
Neolitic
|
Criş
|
|
Au fost identificate două locuinţe semiadâncite de formă dreptunghiulară, precum şi mai multe gropi în formă de clopot folosite pentru depozitarea proviziilor. Pe fundul unei gropi cilindrice a fost depus un schelet uman în poziţie chircită, dar cu oasele prost păstrate. Specifice doar aceastei perioade sunt două nişte şanţuri izolate cu profilele în formă de ic, orientate est-vest sau nord-sud cu lungimi care depăşesc 4 m în lungime.
|
|
|
Aşezare
|
Hallstatt târziu
|
dacică
|
|
|
|
|
Aşezare
|
La Tène mijlociu
|
Celtică
|
|
Gospodării izolate cu complexele grupate în jurul unei locuinţe semiadâncite. Prima avea un plan rectangular cu gropi de implantare a stâlpilor de lemn pe laturile scurte pentru susţinerea pereţilor şi a acoperişului. Ceea ce este cu adevărat surprizător este lipsa gropilor de provizii sau menajere.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca romană
(sec. I-IV)
|
|
|
Cele mai multe complexe descoperite sunt gropile. Ele sunt umplute cu cenuşă sau umplutură conţinând cenuşă şi lentile de lut. Cele mai frecvente sunt rotunde în plan şi în formă de clopot în profil. După folosire (depozitarea bucatelor) multe au fost transformate în gropi menajere. Există şi gropi cu pereţii drepţi (multe par a nu avea uz îndelungat datorită conţinutului ridicat de argilă în umplutură), sau albiate înspre interior (acestea din urmă nu sunt prea adânci). Câteva complexe rotunde sunt asemănătoare gropilor în formă de clopot, dar au diametre de până la 3 m şi sunt mai adânci. Ceramica face parte din cele două mari categorii ale epocii romane în Barbaricum: la roată şi cu mâna. Cea la roată este atât cenuşie cât şi roşiatică. Tot roşiatice sunt fragmentele de importuri romane de terra sigillata lisă. Ceramica lucrată cu mâna are caracteristicile celei din Câmpia de vest fiind decorată cu alveole. Există puţine piese din fier. Din piatră au fost lucrate râşniţe rotative manuale sau cute pentru ascuţit lame de fier. Există şi câteva fragmente din sticlă de la pahare. Unele dintre mărgele erau tot din sticlă de culoare verzuie iar bronzul este reprezentat de o singură piesă, o brăţară din tablă cu capetele lăţite. Aşezare romană extraprovincială. Spre est, la marginea terasei a existat un şanţ cu pereţii oblici şi fundul drept care delimita în vreun fel aşezarea dintr-un anumit moment. Complexe din epoca romană există şi în afara perimetrului delimitat de acesta. Asemenea şanturi apar la marginile aşezărilor din epoca romană situate pe terase câmpia Tisei.
|
|
|
| |
Research
|
|
|
Type
|
Year
|
Observations
|
Institution
|
Name
|
Forename
|
|
1.
|
cercetare arheologică preventivă
|
2012
|
|
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
|
BULZAN
|
Sorin
|
|
Bibliography
|
|
1.
Bulzan, Sorin, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5040&d=Biharia-Bihor-str-Cetatii-Autostrada-Transilvania-tronson-3-C-km-59+450-59+700-2012 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|