Are o formă de cărţi de joc, cu incinta, şanţul şi meterezele încă vizibile. S-a stabilit că a avut cel puţin două faze de construcţie, atât pământ, cât şi cherestea. Întreaga incintă măsura doar 110 X 65 m, iar orientarea castrului era nord-est-sud-vest.
Pe laturile de sud-est şi nord-vest, există două seturi de metereze paralele, cel mai probabil un sistem defensiv menit să blocheze posibilitatea de avans. Din colţul de vest, cele două linii de metereze se extind pe cca. 245 m pe panta si duc spre un izvor din apropierea padurii. Când era săpat şanţul din jur, pământul îndepărtat a fost folosit pentru crearea meterezei şi completat cu pământ scos din nişte scoase special realizate, identificate aproape în spatele meterezei, în interiorul incintei, ceea ce lasă impresia falsă a unui al doilea şanţ interior. În ultima fază, incinta avea o grosime de 4 m şi era din pământ şi piatră.

Ioan Glodariu a susţinut şi ipoteza unei cetăţi dacice, aici fiind descoperite fragmente de vase din ceramică cenuşie, lucrată la roata olarului. A fost descoperit şi un vârf de fier al unui pilum, cu tub de înmănuşare.