Săpături arheologice preventive au cercetat mai multe pivniţe ale unei clădiri prăbuşite la cutremurul din anul 1977, aflată la intersecţia străzilor Şelari şi Covaci. Din informaţiile documentare şi arheologice rezultă că pe acest amplasament a fost construit un imobil în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cursul săpăturii, la -3,80 -4 m, a fost surprinsă o porţiune dintr-un pavaj de cărămidă, reprezentând podeaua unei pivniţe. Ea a fost amenajată pe o nivelare de cărămizi şi material arheologic: fragmente de ceramică smălţuită locală şi ceramică de import - faianţă şi porţelan englezeşti. Se presupune că imobilul a fost construit după «focul cel mare» din martie 1847. Câteva secţiuni de sondaj, efectuate pe mijlocul suprafeţei şi spre latura dinspre str. Şelari, au dovedit că la adâncimea de -4,00 m sub pardoseala de ciment actuală, există un strat subţire de nivelare, conţinând cărămidă şi material ceramic din secolul al XIX-lea. Sub această nivelare, prezentă pe toată suprafaţa cercetată, se evidenţiază solul viu, constând într-o depunere aluvionară de nisip.
Au fost recuperate fragmente de vase aparţinând categoriei ceramicii comune (castroane şi farfurii), acoperite cu smalţ verde şi galben, precum şi a unei toarte de sfeşnic. Din ceramica de import reţin atenţia fragmentele de faianţă englezească şi porţelan de aceeaşi provenienţă, purtând mărcile atelierelor: Fountain Scenery, Wreath, Teicht(…)epolum. Materialul arheologic este unitar sub aspect cronologic, datându-se în secolul al XIX-lea, neexistând piese mai vechi.

În urma cercetărilor arheologice efectuate în 1971, la nr. 13, au fost descoperite fundaţiile unuia din turnurile Curţii Domneşti. Pe o lungime de 8 metri a fost identificat un segment din zidul de incintă al Curţii Vechi, cu o grosime de 1,20 m. În 2011, în apropierea frontului E a str. Şelari, de la intersecţia cu str. Gabroveni până la Splaiul Independenţei, au fost descoperite segmente din zidul de incintă al Curţii Domneşti (latura V), refăcut la începutul secolului XVIII, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Zidul, surprins la cota de 0,86 m faţă de nivelul actual de călcare, avea o lăţime de 0,70 m şi o înălţime cercetată cuprinsă între 0,46-1,10 m. Este construit din cărămizi, legate cu un mortar alb gălbui, dur. Zidul este întărit cu contraforţi asemănători ca formă celor existenţi pe latura nordică a fortificaţiei, din care s-au păstrat şapte. În fundaţie au fost descoperite urmele mai multor tiranţi de lemn.

Structurile de zid descoperite pe str. Şelari fac parte din mai multe clădiri construite în sec. al XVIII -lea şi al XIX - lea. Cele mai vechi sunt cele aflate pe tronsonul situat între străzile Lipscani şi Gabroveni şi se află în afara zidului de incintă, fiind construite într-o perioadă apropiată cu cea a zidului de incintă a Curţii Domneşti. Clădirile mai noi au fost ridicate după dezafectarea Curţii Domneşti şi lărgirea str. Şelari, în prima jumătate a sec. XIX.

La 7,70 m S faţă de intersecţia cu str. Covaci, sub trotuarul E, a fost descoperită o conducta de apă care a funcţionat în cursul secolului al XVIII-lea. Este orientată E-V şi a fost surprinsă pe o lungime de cca 1,00 m şi o lăţime de 0,50 m. Conducta era realizată din olane, cu diametru interior de 12 cm şi o grosime de 1 cm. Este acoperită la interior cu un smalţ de culoare verde, fiind protejată, la exterior, de cărămizi dispuse în două ape, legate între ele cu mortar de bună calitate, extrem de dur, de culoare alb gălbuie.