Biserica actuală, ctitorie colectivă locală, a fost construită din cărămizi de epocă (22 x 14 x 4-5 cm), legate cu mortar de var şi nisip, dispuse în asize. Planul său este foarte probabil cel original, de tip navă, cu absida altarului decroşată şi semicirculară atât la interior, cât şi la exterior. Naosul este despărţit de nartex prin două coloane cilindrice de zidărie şi două coloane angajate, sprijinite pe câte o balustradă de zidărie. Altarul a fost şi este şi acum despărţit de naos printr-un iconostas cu trei uşi.
Nartexul şi exonartexul sunt compartimentate printr-un perete de zid, străpuns de o uşă. Din exonartex se face accesul la podul bisericii, pe o scară cu o singură rampă; iniţial exonartexul a fost parţial deschis, având două coloane cilindrice de zidărie, pe latura vestică, şi o fereastră pe latura sudică. La exterior, biserica prezintă un soclu de ciment, de grosimi şi înălţimi variabile (pe laturile de nord, sud şi est), şi ferestre cu arce semicilindrice. Acoperişul este din tablă, iar peste nartex se află o turlă falsă, îmbrăcată în tablă zincată. La nord-vest de biserică se află o zvoniţă, cu două clopote de secol XX.

În pronaos, pe peretele de vest se află portretul lui I. Papiniu cu inscripţia: „Ion Papiniu”. Nume de donatori scrise pe spatele icoanelor din Sf. Biserică: „Ion Papiniu 1931 Bucu. Nicolae Caio 1930 Bucu., D-şora Vlad, Ghe. Turcu”.