Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   100629.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CL-I-s-A-14563
Nume   Aşezarea Gumelniţa de la Olteniţa - Măgura Gumelniţa
Județ   Călăraşi
Unitate administrativă   Municipiul Olteniţa
Localitate   Olteniţa
Punct   Măgura Gumelniţa
Punct alte denumiri   Măgura Calomfirescu
Reper   Aşezarea se află la 4 km nord-est de Olteniţa.
Reper hidrografic - nume   Dunăre
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   câmpie
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Măgura Gumelniţa este un martor de eroziune naturală, rupt din terasa înaltă a Dunării.
Data descoperirii   1924
Suprafața sitului   4 ha
Stare de conservare   bună / 03.09.2009
Data ultimei modificări a fişei   14.01.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Eneolitic Gumelniţa  

Pe la jumătatea secolului al XIX – lea în ţara noastră a început să se manifeste dorinţa unor oameni de cultură de a strânge obiecte străvechi descoperite întâmpător sau prin săpături pentru a-şi forma colecţii particulare. Această pasiune o întâlnim şi la mulţi dascăli de la sate. În anul 1870 Alexandru Odobescu a iniţiat un “Chestionar”, adresat învăţătorilor şi preoţilor, la care trebuiau să răspundă dacă se găsesc obiecte preistorice pe teritoriul localităţilor unde îşi desfăşoară activitatea. Într-o scrisoare expediată din Olteniţa, un învăţător menţionează că la marginea localităţii se află Măgura Gumelniţa, iar lucrările agricole scot la suprafaţă multe fragmente ceramice, probabil preistorice. Mai mulţi istorici de la sfârşitul secolului al XIX –lea, printre care şi Tocilescu în Marele dicţionar geografic al României, au susţinut ipoteza că pe Măgură s-ar afla resturile cetăţii Constantiniana Daphne, amintită de istoricul bizanin Procopius, care ar fi fost zidită de Constantin cel Mare pe malul stâng al Dunării, vizavi de Transmarisca (Turtucaia de astăzi).
O adevărtă cercetare sistematică este începută după anul 1920, când câţiva tineri arheologi, unii dintre ei studenţi în frunte cu savantul Vasile Pârvan, au efectuat cecetări de suprafaţă pe malurile lacului Ezerul Mostiştea, în Lunca Dunării de la Căscioarele la Călăraşi şi pe malurile râurilor Argeş şi Dâmboviţa până la Vasilaţi. Cu acest prilej, în vara anului 1924, Vladimir Dumitrescu, atunci student, a adunat materiale arheologice de la poalele Gumelniţei. El şi-a dat seama după chirpicul ars şi numeroasele fragmente ceramice care le-a adunat, că aici este o aşezare preistorică. Prof. Vladimir Dumitrescu, cel care a redescoperit Măgura Gumelniţa, în însemnările sale menţionază: “ m-a impresionat în chip deosebit . . Gumelniţa, este o mare măgură desprinsă din timpuri geologice din terasa Dunării la 4 km spre est de Olteniţa, pe care se află aşezarea pristorică cunoscută astăzi de toţi arheologii”. În luna decembrie 1924 Ion David, profesor suplinitor de latină la liceul din Olteniţa, a anunţat Muzeul Naţional de Antichităţi că în oraşul Olteniţa se află o frumoasă colecţie arheologică adunată de Barbu Ionescu (fondatorul muzeului din Olteniţa). Barbu Ionescu aflase de la locuitorii din Olteniţa Rurală că pe terenurile lor de pe “movila” Gumelniţa se găsesc nenumărate cioburi de oale de la “uriaşi”. Pentru a - şi alcătui o colecţie B. Ionescu făcuse o serie de gropi în panta măgurii, de unde scosese la iveală câteva zeci de vase, un inel de aur cu secţiunea pătrată şi diferite alte obiecte preistorice. La insistenţa delegatului muzeului amintit, el şi-a donat colecţia, care a fost încărcată în două lăzi mari şi dusă la Bucureşti. Savantul Vasile Pârvan a fost foarte încântat de această donaţie şi printr-o adresă oficială i-a mulţumit autorului. Colecţia donată de Barbu Ionescu a format obiectul primului articol ştiinţific semnat de savantul Vladimir Dumitrescu şi publicat de Vasile Pârvan în revista de arheologie Dacia. În vara anului 1925 Vladimir Dumitrescu, ajutat de mai tânărul său coleg Ion Nestor, a efectuat primele săpături arheologice ştiinţifice pe Măgura Gumelniţa. Astfel ilustrul savant şi-a legat numele de Gumelniţa şi de civilizaţia Gumelniţa. Măgura Gumelniţa, cu o suprafaţă de două hectare, plantată cu viţă de vie, era atunci proprietatea unui domn Calomfirescu. Acesta nu le-a permis arheologilor să sape nici măcar pe aleele de acces, destul de largi. Săpăturile s-au efectuat numai într-o mică zonă, în punctul cel mai înalt al aşezării, pe terenul unui locuitor din Olteniţa, care nu-l cultiva din pricina “cărămizilor” de la 30 – 40 cm adâncime (de fapt erau bucăţi de lut ars, resturi de la pereţii locuinţelor preistorice incendiate). Pe lângă numroase vestigii de lut, piatră sau os a fost scos la lumină şi un pandantiv de aur. În timpl săpăturilor şantierul de la Gumelniţa a fost vizitat şi de savantul Vasile Pârvan, membru al Academiei Române, profesor la Facultatea de Istorie a Universitătii Bucureşti şi directorul Muzeului Naţional de Antichităţi. Atunci pe Gumelniţa s-a făcut prima săpătură stratigrafică românească într-o aşezare preistorică.
Între anii 1938 – 1940 săpturile pe Măgura Gumelniţa sunt reluate de către Dinu V. Rosetti, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti. Calomfirescu, proprietarul Măgurii, i-a permis lui Rosetii, prieten cu familia, ca să sape unde doreşte, deoarece era nepotul cunoscutului om politc C.A.Rosetti. Rezultatele acelor săpturi au rămas însă inedite, cu excepţia unei menţiuni că s-au deascoperit mai multe obiecte de aur, care s-au pierdut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu prilejul refugierii la Craiova a patrimoniului Muzeului Oraşului Bucureşti, în faţa primediei ocupaţiei Capitalei de trupele sovietice.
În anul 1960 savantul Vladimitr Dumitrescu efectuează un nou sondaj pe Măgura Gumelniţa, cu care prilej constată că stratul de cultură ajunge să aibă în unele locuri grosimea de 4 m şi subliniază că observaţiile stratigrafice ce le-a făcut cu 35 de ani în urmă sunt corecte. Cu acel prilej a fost descoperită şi “Perechea de îndrăgostiţi”, un grup sculptural unicat, realizat din lut şi un idol antropomorf de aur în greutate de un gram.
Barbu Ionescu, care a regretat mult după colecţia ce o donase în anul 1924 Muzeului Naţional de Antichităţi, va continua “sondajele” sale pe Măgura Gumelniţa. Pănă în anul 1957 el a reuşit să-şi refăcă colecţia, care acum cuprindea 902 piese arheologice. Această colecţie o va dona statului, iar el va deveni direcorul muzeului ce l-a infiinţat cu acest prilej. Arheolog autodidact, a efectraut între anii 1957 – 1978 săpături pe Măgura Gumelniţa de mai mică sau mai mare amploare, dar niciodată nu ajuns până la nivelele de locuire inferioare. A scos la lumină foarte multe vestigii, dintre care unele sunt piese unicat cum este “Statueta cu vas pe cap” sau “Oranta”. O descoperire importantă efectuată de Barbu Ionescu este o locuinţă din nivelul superior, în care au fost descoperite şi două vase cu pictură tricromă aparţinând civilizaţiei Cucuteni, publicate însă de prof. Vadimitr Dumitrescu.
Gumelniţa este apreciată ca una din cele mai importante aşezări din această vreme din întregul spaţiu est - european.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2022

Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa LAZĂR Alexandru Cătălin
CRISTACHE Silviu
DIMACHE Mădălina
ZAVALAŞ Theodor
Muzeul Municipiului Bucureşti DARIE Adelina
OPRIŞ Vasile
PÎRVULESCU Cosmin Dan
IGNAT Theodor
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti BĂLĂŞESCU Adrian
GOLEA Mihaela
VASILE Gabriel
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi PARNIC Valentin
Muzeul Naţional de Istorie a României RADU Valentin
Universitatea "Valahia", Târgovişte MĂRGĂRIT Monica
Universitatea din București CĂPIŢĂ Carol
POPESCU Gabriel
COVĂTARU Cristina
MANEA Bogdan
ȘERBĂNESCU Adrian
TOMA Andreea
ROTH Cristian
BINDEA Vlad
GARCIA-VAZQUEZ Ana
Christian-Albrechts-Universität zu Kiel MÜLLER Johannes
DREIBRODT Stefan
RABBEL Wolfgang
2. cercetare sistematică 2021

Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa LAZĂR Alexandru Cătălin
DIMACHE Mădălina
CRISTACHE Silviu
ZAVALAŞ Theodor
Muzeul Municipiului Bucureşti PÎRVULESCU Cosmin Dan
OPRIŞ Vasile
IGNAT Theodor
DARIE Adelina
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti BĂLĂŞESCU Adrian
GOLEA Mihaela
VASILE Gabriel
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi PARNIC Valentin
Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti FLOREA Mihai
RADU Valentin
HAITĂ Constantin
Universitatea "Valahia", Târgovişte MĂRGĂRIT Monica
Universitatea Bucureşti COVĂTARU Cristina
MANEA Bogdan
CAROZZA Laurent
TOMA Andreea
POPESCU Gabriel
CĂPIŢĂ Carol
ȘERBĂNESCU Adrian
FRUJINA Ovidiu
ROTH Cristian
3. cercetare sistematică 2020

* CĂPIŢĂ Carol
* CRISTACHE Silviu
* DIMACHE Mădălina
* FLOREA Mihai
* GOLEA Mihaela
* HAITĂ Constantin
* LAZĂR Alexandru Cătălin
* POPESCU Gabriel
* RADU Valentin
* STREINU Marius
* ZAVALAŞ Theodor
* VASILE Gabriel
* TUFARU Ilie Marian
* BĂLĂȘESCU Adrian
* COVĂTARU Cristina
* FRUJINA Ovidiu
* BOGDAN Bogdan
* ȘANDRIC Bogdan
* BORLEAN Oana
* BURUIANĂ Mihaela
* ȘERBĂNESCU Adrian
* IANCU Alina
* VESPREMEANU-STROE Alfted
* MĂRGĂRIT Mihai
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti * *
Institutul Naţional al Patrimoniului * *
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa * *
Muzeul Municipiului Bucureşti * *
Muzeul Naţional de Istorie a României * *
Universitatea "Valahia", Târgovişte * *
Universitatea Bucureşti * *
4. cercetare sistematică 2019

* LAZĂR Alexandru-Cătălin
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa DIMACHE Mădălina
CRISTACHE Silviu
ZAVALAȘ Teodor
Muzeul Municipiului Bucureşti PÂRVULESCU Dan
OPRIȘ Vasile
IGNAT Theodor
DARIE Adelina
Institutul Național al Patrimoniului ȘANDRIC Bogdan
STREINU Marius
BORLEAN Oanaoana
BURUIANĂ Mihaela
IANCU Alina
TUFARU Marian
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti BĂLĂȘȘESCU Adrian
GOLEA Mihaela
VASILE Gabriel
Muzeul Naţional de Istorie a României FLOREA Mihai
RADU Valentin
HAITĂ Constantin
Universitatea Valahia din Târgoviște MĂRGĂRIT Monica
Universitatea din București CĂPIȚĂ Carolcarol
COVĂTARU Cristina
FRUJINĂ Ovidiu
MANEA Radu Bogdan
ȘERBĂNESCU Adrian
VESPREMEANU-STROE Alfted
5. cercetare sistematică 2018

Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa LAZĂR Cătălin Alexandru
DIMACHE Mădălina
CRISTACHE Silviu
ZAVALAȘ Theodor
Muzeul Municipiului Bucureşti PÎRVULESCU Dan
OPRIŞ Vasile
IGNAT Theodor
DARIE Adelina
Institutul Naţional al Patrimoniului ȘANDRIC Bogdan
STREINU Marius
BORLEAN Oana
BURUIANĂ Mihaela
CIOBOTARU Alina
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti BĂLĂȘESCU Adrian
GOLEA Mihaela
VASILE Gabriel
Muzeul Naţional de Istorie a României FLOREA Mihai
RADU Valentin
HAITĂ Constantin
Universitatea Valahia Târgoviște MĂRGĂRIT Monica
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi DANU Mihaela
Universitatea din București CĂPIȚĂ Carol
COVĂTARU Cristina
FRUJINA Ovidiu
MANEA Bogdan
ȘERBĂNESCU Adrian
6. cercetare de diagnostic si evaluare de teren 2017

În anul 2017, din inițiativa Muzeului Civilizației Gumelnița din Oltenița, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti și Institutul National al Patrimoniului, s-a decis redeschiderea sitului de la Gumelnița, mun. Oltenița, jud. Călărași, în cadrul unui program de cercetare interdisciplinar denumit Cercetarea pluridisciplinară a sitului arheologic Gumelnița. În vederea decelării corespunzătoarea a potențialului arheologic al sitului, s-a decis organizarea unei campanii de evaluare și diagnostic arheologic, autorizată de către Ministerul Culturii, ce s-a desfășurat pentru o perioadă de două săptămâni, în cursul lunilor septembrie-octombrie 2017. Obiectivele evaluării de teren au fost: 1. Evaluarea potențialului arheologic disponibil din zona tell-ului de la Gumelnița; 2. Realizarea unei ridicări topografice a zonei, iar ulterior integrarea datelor rezultate într-un model GIS; 3. Realizarea unor prospecțiuni non-intruzive în zonă. În acest sens, s-a decis investigarea arhivelor existente legate de sit (aflate la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și la Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița), alături de o serie de cercetări de teren.

* LAZĂR Cătălin
* DIMACHE Mădălina
* ZAVALAȘ Teodor
* IGNAT Teodor
* OPRIȘ Vasile
* DARIE Adelina
* PÂRVULESCU Dan
* ȘANDRIC Bogdan
* STREINU Marius Cristian
* BĂLĂȘESCU Adrian
* GOLEA Mihai
* VASILE Gabriel
* FLOREA Mihai
* RADU Valentin
* HAITĂ Constantin
* MĂRGĂRIT Monica
* DANU Mihaela
* CĂPIŢĂ Carol
* COVĂTARU Cristina
* FRUJINA Ovidiu
* MANEA Bogdan
Muzeul Civilizației Gumelnița, Oltenița * *
Muzeul Municipiului București * *
INP * *
UB Facultatea de istorie * *
IAB * *
UV Târgoviște * *
MNIR * *
UAIC Iaşi * *
7. evaluare de teren 2013

Muzeul Civilizației Gumelnița, Oltenița ȘERBĂNESCU Done

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 730, poz. 57 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Dumitrescu, Vladimir, Fouilles de Gumelniţa, Dacia, II, Bucureşti, 1925, p. 29-103 [publicație]
3. Dumitrescu, Vladimir, Gumelniţa - sondajul stratigrafic din 1960, Studii și cercetări de istorie veche, 1, 1966, 51 – 100 [publicație]
4. Dumitrescu, Vladimir, Oameni şi Cioburi, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, XI, Călăraşi, 1993 [publicație]
5. Șerbănescu, Done, 2009 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
6. Șerbănescu, Done, 2013 [Fişă de sit]
7. Lazăr, Cătălin Alexandru et all, Olteniţa | Judeţ: Călăraşi | Punct: Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu) | Anul: 2018, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 65-69, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6125&d=Oltenita-Calarasi-Magura-Gumelnita-Magura-Calomfirescu-2018 [Publicaţie]
8. Lazăr, Alexandru Cătălin, Olteniţa | Judeţ: Călăraşi | Punct: Măgura GumelniaMăgura Calomfirescu | Anul: 2019, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2019, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Județean Buzău, 2020, 151-153, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6330&d=Oltenita-Calarasi-Magura-GumelniaMagura-Calomfirescu-2019 [Publicaţie]
9. Lazăr, Cătălin et all, Gumelniţa | Comuna: Olteniţa | Judeţ: Călăraşi | Punct: Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu) | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, 2018, Gumelniţa | Comuna: Olteniţa | Judeţ: Călăraşi | Punct: Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu) | Anul: 2017 [Publicaţie]
10. Lazăr, Alexandru Cătălin, 19. Gumelnița, mun. Oltenița, jud. Călăraşi Punct: Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu), Croncica cercetărilor arheologice. Campania 2020, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Centrul de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale, București, 2021, 99-102, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6515&d=Gumelnita-Oltenita-Calarasi-Magura-Gumelnita-2020 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Lazăr, Alexandru Cătălin, 28. Gumelnița, mun. Oltenița, jud. Călăraşi Punct: Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu), Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
12. Lazăr, Alexandru Cătălin, 30. Oltenița | Comuna: Municipiul Oltenița | Judeţ: Călărași | Punct: Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu) | Anul: 2022, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2022, 2023 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll