Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   103979.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   IL-II-m-A-14136
Nume   Pivniţă de la Jilavele
Județ   Ialomiţa
Unitate administrativă   Jilavele
Localitate   Jilavele
Adresa   114
Reper   Pivniţa se află în apropierea bisericii, la N de conacul Bâzu Cantacuzino, S de Balta Ratea.
Reper hidrografic - nume   Ratea
Reper hidrografic - tip   baltă
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Descriere   Din materialele cercetate reieie că moşia şi casele din Jilavele au aparţinut la început familiei Cantacuzinilor şi apoi lui Enache şi Barbu Văcărescu.
Nu se precizează cine a construit pivniţa din incinta conacului. S-ar putea ca pivniţa să fi existat la data când a intrat în posesia Văcăreştilor, după cum se poate prevede că ea a fost construită de Enache Văcărescu ctitorul bisericii alăturate Sf. Ioan Botezătorul (1697).Conacul şi construcţiile gospodăreşti din care face parte pivniţa formau un ansamblu cu biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, incinta conacului Jilavele. Ultimul proprietar a fost Ecaterina Cantacuzino. In harta lui Specht apare figurată localitatea Zylawa ce s-a dezvoltat de o parte şi de alta a drumului, apărând două curţi cu zid de incintă, ambele situate chiar lângă biserică.
În anul 1947 a fost predat Consiliului popular care l-a închiriat CAP-ului.
Regim de proprietate   stat
Proprietar   Primăria Jilavele
Data ultimei modificări a fişei   26.06.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
pivniţă  Epoca modernă (sec. XVIII)        
pivniţă  Evul Mediu (secolul al XVIII-lea) nespecificată  

Pivniţa are formă dreptunghiulară cu dimensiunile 14.05x 7.95m şi înălţimea de 5.35 m. Coborârea se face pe un număr de 20 trepte, care la origine au fost din cărămidă. Înălţimea unei trepte cca. 20 cm şi lăţimea cca. 50cm. Marginile erau flancate de 2 bârne cu înclinarea respectivă, pentru a conduce prin alunecare putinile în pivniţă. Cele două bolţi din cărămidă subţire sunt sprijinite pe doi stâlpi tot din cărămidă de dimensiunile 1.75x 1.22m. culoarul de trepte lungi de 7.45m şi lat de 3.15m. latura de VV a pivniţei este prevăzută cu o fereastră la suprafaţa solului, iar mai jos cu o intrare astupată, care probabil era un loc de refugiu de la biserică în pivniţă şi invers.
Pe latura de SE sunt două ferestre şi o firidă, cu dimensiunile, înalt 1.10cm, lat de 0.82m şi adâncime de 0.60m. arcele dintre cei doi stâlpi au o rază de 1.80m. grosimea zidurilor pivniţei sunt de 0.70m.
Intrarea din culoarul scărilor în pivniţa propriu-zisă era închisă de 2 uşi din lemn gros, iar tocul lor este îngropat într-un şanţ de jur împrejurul intrării arcuite. Toată construcţia este zidită cu cărămizi subţiri şi mortar de var hidraulic.

Forma este cea originară. De când se ştie era ridicat un zid împrejur de 1.70m deasupra solului. Servea ca pivniţă pentru depozit de brânzeturi şi alte alimente. În anul 1964-65 i-a fost construit un adaos la intrare, din zidărie de cărămidă. Partea de E tot atunci a completat-o cu ţiglă. În acelaşi an s-a turnat şi cimentul la pardoseală. Totodată s-a construit şi un bazin pentru colectarea apei uzate de la spălatul putinilor.

 

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Ghidul monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007, p.112 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Mihai , Daniela, nepublicată, 2022 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
4. Stoicescu, N., Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, 1961 [Publicaţie]
5. Stoicescu, N., Bibliografia monumentelor feudale din Ţara Românească, 1966 [Publicaţie]
6. Filitti, Ioan C., Arhiva Gh. Gr. Cantacuzino, 1919-1939 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll