Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   109782.02
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   MH-I-s-A-10047
Name   Situl arheologic de la Drobeta-Turnu Severin - Str. Independenţei nr. 2
County   Mehedinţi
Commune   Municipiul Drobeta-Turnu Severin
City/Town/Village   Drobeta-Turnu Severin
Address   str. Independenţei nr. 2
Place   Str. Independenţei nr. 2
Place, other names   Drobeta
Landmark   Situl se află pe terasa înaltă a Dunării, la cca 50 de m de fluviu, în curtea Muzeului Regiunii „Porţilor de Fier”, între străzile Independenţei, Aurelian, Anghel Saligny şi malul Dunării.
Hydrographic landmark - name   Dunărea
Hydrographic landmark - type   fluviu
Geomorphology   terasă
Land utility   alte tipuri de exploatare
Site Class   locuire
Site Type   aşezare militară
Description   Situl arheologic de la Drobeta Turnu Severin, strada Independenţei nr 2 cuprinde ruinele podului construit de Traian peste Dunăre, castrul roman Drobeta, termele romane, fortificaţia poligonală din colţul de sud-vest al castrului şi amfiteatrul roman.
Notes   Pentru a fi în concordanţă cu PUG-ul municipiului Drobeta Turnu-Severin şi cu Lista Monumentelor Istorice s-au şters înregistrările separate pentru castrul roman (cod RAN vechi - 109782.06), capul de pod (cod RAN vechi - 109782.08 ) şi biserica medievală cu contraforţi (cod RAN vechi - 109782.05), devenind ansambluri ale sitului cu acest cod.
Discoverer   Luigi Marigli
Date of discovery   1689
Site Surface   5 ha
State of preservation   bună / 12.01.2023
Natural hazards   Cutremur: 1 / 12.01.2023; Inundaţii: 1 / 12.01.2023; Ploi acide: 1 / 12.01.2023; Foc natural: 1 / 12.01.2023; Incendii: 1 / 12.01.2023; Animale: 1 / 12.01.2023; Insecte: 1 / 12.01.2023; Tornade: 1 / 12.01.2023; Exces de apă în sol: 2 / 12.01.2023; Exces de salinitate în sol: 1 / 12.01.2023
Human risk   Demolare: 1 / 12.01.2023; Afectare parţială: 2 / 12.01.2023; Vandalism: 1 / 12.01.2023; Furturi: 1 / 12.01.2023; Incendii provocate: 1 / 12.01.2023
Ownership   public
Owner   Consiliul Judeţean Mehedinţi
Last record update   26.01.2023
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Pod  Epoca romană (sec. II p. Chr) romană 103-105 p. Chr. 

Podul lui Traian era compus din cele două capete, ambele terminate cu câte un portal, şi pilele din apă, unite prin bolţi de lemn. Portalurile se uneau prin bolţi de zidărie de pilele culee (adică picioarele principale situate exact pe malul apei). Pe malul românesc al Dunării s-a mai păstrat un cap de pod, aflat într-o stare avansată de degradare.

Podul a fost construit de Apalodor din Damasc între abii 103-105 şi avea ca scop facilitarea transportului trupelor romane conduse de Traian şi a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerice a Daciei. Podul avea o lungime de aproximativ 1,2 kilometri fiind susţinut de 12 piloni dispuşi la o distanţă de 60 de metri unul faţă de celălalt. Pilonii aveau o înălţime de 18 metri şi o lăţime de 12 de metri şi susţineau o suprastructură din lemn. Supra-structura podului a fost dărâmată după abandonarea Daciei de către romani pentru o mai bună apărare a provinciei Moesia. În prezent mai sunt vizibili doar stâlpi, unul pe malul românesc iar celălalt pe malul sârbesc. Primele informaţii despre pod datează din secolul al XVI-lea din scrierile cărturarilor Ioannes Cuspinianus şi Ştefan Brodarics. Primul plan al podului cât şi al castrului datează din secolul al XVIII-lea din lucrările topografului Luigi Marsigli.

MH-I-m-A-10047.04 
Castru  Epoca romană (sec. II - VI) romană  

Fortul de la Drobeta a fost un castru auxiliar de formă rectangulară (137,5x123) m), orientat nord-sud, cu structura tipică unui castru roman. A fost construit pe un platou în apropierea Dunării, la aproximativ 20 de metri altitudine faţă de nivelul fluviului, în apropierea podului, care lega castrul de cealaltă fortificaţie de pe malul sârbesc al Dunării. Au fost identificate cinci faze constructive ale fortificaţei: secolul al II-lea p. Chr., începutul secolului al III-lea p. Chr., mijlocul secolului al III-lea p. Chr., secolele IV-V p. Chr. şi secolul al VI-lea. Zidul de incintă avea o grosime de aproximativ 1,5 m la bază, rontunjit la colţuri. Agerr-ul avea la bază o grosime de 6 m şi o înălţime de cca 2,5 m. De jur împrejur era via sagularis. Cele patru porţi ale castrului aveau o formă şi dimensiuni aproximativ identice. La sud, spre portalul podului era porta praetoria, la nord porta deculmana, la vest era porta principalis dextra iar la est porta principalis sinistra. Fiecare poartă avea o deschidere de 3 m, fiind flancată de două turnuri patrulatere. De-a lungul laturilor fortificaţiei au fost identificate turnuri de curtină. Căile de comunicaţie cuprindeau cinci artere principale: via sagularis (lată de 2,5 metri), via praetoria şi via principalis (late de 5,75 m şi mărginite de portice), via decumana şi via quintana. Au fost identificate, cercetate şi restaurate şi principalele clădiri ale castrului: principia, praetoria, horrea, barăcile, dar şi monumentele medievale care au suprapus castrul romane, printre care şi o biserică şi un turn de apărare. Principia a fost un monument impresionant de plan basilical, cu intrare cu portic şi curte interioară pavată. Cele două horrea identificate se aflau la nord de via principalis şi aveau dimensiuni identice: 23 x 12 m, 276 mp. Castrul este distrus la mijlocul secolului al III-lea, fiind apoi reocupat spre sfârşitul secolului şi începutul secolului al IV-lea, de când datează un altar dedicat lui Iuppiter Co(ho)rtalis. Organizarea internă nu este modificată radical mai devreme de domnia lui Constantius II, când barăcile soldaţilor sunt dispuse în formă de cruce, de fapt un complex de pavilioane în unghi drept, cuprinzând 84 de camere de 3,50 x 4 m, aşezate de-a lungul drumurilor, de 6,45 lăţime, ce se întretăiau în mijlocul fortificaţiei. Camerele aveau câte o deschidere spre un coridor.De asemenea, probabil de abia acum, spre mijlocul secolului al IV-lea, turnurile de interior sunt înlocuite de turnurile exterioare, de tip evantai (sector de cerc), cu ziduri groase de 2 m şi cu o singură cameră de 5 x 12 m. Locul porţilor a rămas neschimbat, dar la porţile de est şi vest se ridică câte un turn exterior cu o cameră de 5,30 x 8 m, care se putea intra din afară. Poarta nordică a fost blocată total de un astfel de turn, singura intrare accesibilă vehiculelor fiind poarta de sud, cea dinspre Dunăre. De o parte şi de alta a porţii de sud, au fost construite două turnuri exterioare, cu dimensiunile de 8 x 7 m, având două camere la parter şi, probabil, încă două la etaj. De-a lungul zidului de incintă, la o distanţă de 6 m, o linie de stâlpi. Ei susţineau grinzile unei platforme de lemn, care permitea deplasarea soldaţilor. Agger-ului fusese îngustat, iar drumul de rond (Wehrgang) nu mai putea fi aşezat deasupra acestuia, aşa cum se întâmplase în secolele II-III.
Fortificaţia târzie a fost distrusă la mijlocul secolului al V-lea de incursiunile hunice (442-447). Nu au fost găsite elemente care să sugereze că ar fi fost refăcută în secolul al VI-lea, pe vremea lui Justinian.

Castrul a fost dezvelit aproape în totalitate, cu excepţia colţului de nord-est. Au fost identificate numeroase materiale arheologice şi s-au putut preciza, deşi în linii mari, etapele evolutive ale fortificaţiei, din secolul al II-lea până în secolul al VI-lea.

MH-I-m-A-10047.03 
Terme  Epoca romană (sec. II - VI) romană  

Au fost identificate două edificii distincte, balnea propriu-zise, cu cel puţin trei faze constructive, precum şi o palestra, spre nord, ridicată cel mai probabil în epoca severică. Balnea au fost construite pe aceeaşi pantă care cobora mai lent în antichitate către Dunăre. Relativ bine conservate, acestea sunt compartimentate conform tradiţiei romane. Au fost identificate toate încăperile specifice termelor: caldarium, trepidarium, frigidarium şi trei praefurnia. O încăpere centrală de formă rectangulară (5,65 x 7,3 m) cu trei praefurnia era conectată la alte trei încăperi. Caldarium era una din încăperile care prezentau instalaţie cu hipocaust. Era dispus în colţul de nord-vest al complexului. Mai prezenta un labrum dispus pe pilaştri. Pe lângă aceste încăperi cu hipocaust complexul mai era format dintr-un bazin circular, aflat în partea de nord cu diametrul de 5,5 m, construit din cărămizi decorate cu motive vegetale şi falice. Un alt bazin de mai mici dimensiuni (3x3m) se afla la sud-est. Sursele epigrafice atestă faptul că a fost refăcută în perioada severică. Palestra a fost afectată de o necropolă medievală.

Au fost cercetate de arheologul Alexandru Bărcăcilă la începutul deceniului al patrulea al secolului al XX-lea. Complexul termal a fost parţial afectat de construcţia căii ferate în 1874.

MH-I-m-A-10047.02 
Fortificaţie  Epoca medievală (sec. XIII - XV) neprecizată  

Fortificaţia este descoperită în timpul campaniei sistematice din 1896 - 1899 coordonate de Grigore Tocilescu. Între rezultatele obţinute în urma acestor săpături este consemnată şi descoperirea în colţul de sud vest a castrului a unui turn circular cu un diametru de 12,2 m. Zidăria turnului a fost lucrată din piatră de munte, cu o fundaţie cu o grosime de 2 - 2,6 m şi o înalţime de 1,25 - 1,3 m. Elevaţia se mai păstra pe o înălţime de 2 m, din piatră de râu legată cu mortar. În nivelul superior prezenta spolia, îndeosebi inscripţii funerare romane. În partea de sud-vest prezenta o prelungire cu dimensiunile de 4,3 x 1,5 m. Fortificaţia se afla colţul de sud-vest şi turnul intermediar de lângă poarta de sud a castrului. Nu au fost surprinse contraforturi care să susţină zidul de incintă iar accesul în curtea interioară se făcea printr-o poartă pe latura de est, a cărei deschidere era de 3,65 m.

MH-I-m-A-10047.01 
Amfiteatru  Epoca romană romană  

Pe scena XXXIII de pe Columna lui Traian apare alături de pod şi castru, o construcţie care ar putea fi amfiteatrul descoperit în 2010. Lucrările edilitare din toamna anului 2010 din curtea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier Drobeta Turnu Severin au dus la descoperirea unui monument din piatră, de mari dimensiuni, situat la cca. 200 m. vest de castrul roman Drobeta şi cca. 150 m. est de termele romane. Este vorba de un amfiteatru roman ce avea o formă uşor elipsoidală, cu diametrul de 35x37m. Amfiteatrul avea patru intrări.
Stratigrafia zonei este formată din nivelul vegetal actual urmat de o locuire medievală aparţinând secolelor XIII-XIV suprapunând o locuire romană de secolele II-IV p. Chr. Materialul roman şi medieval este amestecat de numeroasele gropi moderne şi contemporane care perturbă stratigrafia.
Materiale şi tehnici de construcţie: Zidul este realizat din piatră de râu, nefasonată, legată cu mortar. Are grosimea de 0,60-0,70 m şi înălţimea de 0,30-1,30 m.
Suprafaţa sitului este de 1500 mp.
Datarea este făcută cu ajutorul materialului numismatic descoperit in situ şi cu ajutorul scenelor XXX şi C de pe Columna lui Traian. În partea superioară a depunerilor au fost descoperite materiale feudale din sec. XIII-XIV.

Zona pe care se dorea amplasarea acelei construcţii a mai fost sondată arheologic de Constantin Stuparu în 1980, dar la muzeu nu se găseşte raportul acelei intervenţii.

MH-I-m-A-10047.05 
Amfiteatru  Epoca romană timpurie romană      
Basilică paleocreştină         
Necropolă  Epoca medievală (secolele XIII - XV)        
 
Research
   
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare preventivă 2022

Cercetarea s-a desfășurat în amfiteatrul roman de la Drobeta, în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2022. Obiectivul era finalizarea cercetărilor arheologice efectuate între 2012 - 2017 în vederea restaurării monumentului. În anul 2010, în urma demarării lucrărilor pentru fundația unui pavilion multifuncțional, a fost descoperită o structură de piatră circulară, pe o suprafață de 45 × 35 m, care s-a dovedit imediat a fi identificabilă cu un amfiteatru. Cercetările arheologice sistematice, efectuate între 2012-2017, au evidențiat cele patru intrări ale amfiteatrului, dintre care intrarea dinspre vest, având în vedere dimensiunile și dispunerea, în apropierea complexului termal militar, a jucat fără îndoială rolul de porta pompae. Dimensiunile arenei sunt de 35×37 m, orientată est-vest, de-a lungul cursului Dunării, la fel ca marea majoritate a amfiteatrelor situate pe limesul danubian. Doar arena a fost construită (sau reconstruită) în piatră, tribunele fiind de lemn. S-a evidențiat și un nivel roman târziu, sec. IV-VI, precum și un nivel medieval, sec. XIII-XIV.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin MANEA Cristian Dumitru
NEAGOE Oana Minodora
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti PETOLESCU Constantin
MATEI-POPESCU Florian
2. evaluare de teren 2020

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana Minodora
MANEA Cristian Dumitru
DINULESCU Paul Grigore
3. cercetare sistematică 2019

S-a desfășurat între iunie - august în amfiteatrul roman.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin DINULESCU Paul Grigore
NEAGOE Marin Iulian
MANEA Cristian Dumitru
NEAGOE Oana Minodora
STÎNGĂ Mihai
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti MATEI-POPESCU Florian
Universitatea Bucureşti PETOLESCU Constantin
4. cercetare supraveghere 2018

S-a desfășurat între iunie - septembrie pe malul Dunării, între intersecția străzii Independenței cu bulevardul Carol I, la vest și strada Anghel Saligny.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana Minodora
MANEA Cristian Dumitru
5. cercetare sistematică 2017

S-a desfășurat între aprilie - iunie în amfiteatrul roman. Continuă cercetările începute în anul 2012 în partea de sud-vest și nord-vest a monumentului. Prin săpăturile efectuate începând din anul 2012 s-a reușit decopertarea în proporție de 90% a zidăriei arenei amfiteatrului, identificarea celor patru porți de acces în arenă, a zidurilor parapet care flancau aceste intrări, dispuse in direcția celor patru puncte caredinale, precum și o parte a canalului de scurgere, realizat din cărămizi, care străbate de la nord la sud spațiul dintre zidurile parapetale intrării de sud.

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - București PETOLESCU Constantin C.
MATEI-POPESCU Florian
Muzeul Regiunii "Porților de Fier" - Drobeta-Turnu Severin MANEA Cristian
DINULESCU Paul
6. cercetare sistematică 2016

S-a desfășurat între iulie - septembrie în amfiteatrul roman. Se continuă cercetarea începută în 2010 și continuată între 2012-2015. S-a cercetat partea de vest, rămasă neatinsă. În iarna anului 2010, lucrările edilitare desfăşurate în curtea Muzeului Porţilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin (jud. Mehedinţi) au dus la descoperirea urmelor unui monument de piatră, de mari dimensiuni, situat la circa 200 de metri vest de castrul roman şi la circa 150 de metri est de termele romane. S-a săpat mecanizat o zonă de aproximativ 45 x 35 m. Pe întreaga suprafaţă a apărut un zid în formă de semicerc, cu raza de aproximativ 15 m şi grosimea de 0,60 - 0,70 m, realizat din piatră de râu legată cu mortar; se păstrează până la o înălţime de 0,50- 2,00 m.

Muzeul Regiunii "Porților de Fier" - Drobeta Turnu-Severin VASILIȚĂ Ștefan
MANEA Cristian
DINULESCU Paiul
NEAGOE Marin Iulian
STÂNGĂ Mihai
NEAGOE Oana
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - București PETOLESCU Constantin
MATEI-POPESCU Florian
7. cercetare sistematică 2015

S-a desfășurat în perioada iunie - noiembrie în sectorul amfiteatrul roman.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin MANEA Cristian Dumitru
NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana Minodora
STÎNGĂ Mihai
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti PETOLESCU Constantin
MATEI-POPESCU Florian
VASILIȚĂ Ștefan
MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Mădălina
8. cercetare preventivă 2015

S-a desfășurat între martie și mai în castrul roman. S-a urmărit verificarea stratigrafiei în câteva puncte de pe laturile interioare de nord, vest și sud, precum și în exteriorul fortificației, în partea de vest, est și sud, unde urmau să fie instalate corpuri de iluminat și a se realiza alei pietonale.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin NEAGOE Marin Iulian
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti MATEI-POPESCU Florian
Universitatea Bucureşti PETOLESCU Constantin
9. cercetare supraveghere 2014

Muzeul Regiunii "Porților de Fier" - Drobeta Turnu-Severin * *
10. cercetare sistematică 2014

S-a desfășurat între iulie - septembrie în sectorul Amfiteatrul Roman.

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - București PETOLESCU Constantin
MATEI-POPESCU Florian
Muzeul Regiunii "Porțile de Fier" - Drobeta Turnu - Severin MANEA Cristian Dumitru
NEAGOE Marin Iulian
11. cercetare supraveghere 2013

Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
STÎNGĂ Mihai
12. cercetare sistematică 2013

S-a desfășurat în perioada mai - octombrie în sectorul Amfiteatrul Roman.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
STÎNGĂ Mihai
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşi MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
MATEI-POPESCU Florian
VASILIȚĂ Ștefan
Universitatea Bucureşti PETOLESCU Constantin
13. cercetare supraveghere 2012

Muzeul Regiunii "Porților de Fier" - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
14. cercetare preventivă 2012

     
15. cercetare sistematică 2012

Cercetarea s-a desfășurat între lunile iulie - septembrie în sectorul Amfiteatrul Roman.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
STÎNGĂ Mihai
Universitatea Bucureşti PETOLESCU Constantin
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
MATEI-POPESCU Florian
VASILIȚĂ Ștefan
16. cercetare preventivă 2012

S-a desfășurat în perioada mai - iunie în sectorul Sera Muzeu. Zona se află în vecinătatea colţului de nord-vest a castrului Drobeta, cercetat arheologic în perioada 1959-1964. Concret, pe acest teren se afla groapa de var folosit la lucrările de consolidare a zidurilor fortificaţiei romane. Este o contiuare a cercetării din anul 2011. Săpătura a vizat eliberarea terenului de sarcină arheologică în vederea ridicării unei construcții (100 mp).

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
STÎNGĂ Mihai
Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" - Târgu Jiu MARINOIU Vasile
17. cercetare preventivă 2012

S-a desfășurat în luna martie în zona Pasarelă, pe o suprafață de 100 mp.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
18. cercetare preventivă 2011

S-a desfășurat în sectorul Podul lui Traian, pe o suprafață de 100 de mp. În 1980 - 1982 zona a fost rasă cu buldozerul, atunci când s-a construit calea ferată București - Drobeta. Cercetarea s-a desfășurat pentru eliberarea terenului de sarcină arheologică în vederea ridicării unui turn de belvedere, parte a unui proiect de finanțare europeană.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
NEAGOE Marin Iulian
STÎNGĂ Mihai
19. cercetare preventivă 2011

S-a desfășurat în sectorul Sera Muzeu, cu ocazia construirii unui turn belvedere. Terenul se află în vecinătea colţului de nord-vest a castrului Drobeta, cercetat arheologic în perioada 1959-1964. Concret, pe acest teren se afla groapa de var folosit la lucrările de consolidare a zidurilor fortificaţiei romane. S-a cercetat o suprafață de 100 mp.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
NEAGOE Marin Iulian
STÎNGĂ Mihai
20. cercetare supraveghere 2011

S-a desfășurat în sectorul Amfiteatru roman între lunile aprilie-iunie, precedând lucrările de construire a turnului belvedere. S-a cercetat o suprafață de 100 mp.

Muzeul Regiunii "Porților de Fier" - Drobeta Turnu-Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
NEAGOE Marin Iulian
STÎNGĂ Mihai
21. cercetare supraveghere 2010

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
MANEA Cristian Dumitru
NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana Minodora
STÎNGĂ Mihai
22. cercetare preventivă 2006

În anul 2006 au fost emise două autorizaţii de cercetare arheologică preventivă pentru zona Drobeta-Turnul Severin - str. Nicolae Grigorescu nr. 51, respectiv str. Traian nr. 90 cu codul de sit: 109782.02 (Drobeta-Turnu Severin - „str. Independenţei nr. 2"). Nu s-au primit fişe tehnice şi nici rapoarte pentru cronica cercetărilor arheologice.

     
23. cercetare sistematică 1999

Cercetarea s-a desfășurat în zona de vest a castrului Drobeta, în legătură cu proiectul de restaurare a vestigiilor podului roman de peste Dunăre, urmărind probleme legate de modul de acces dinspre pod spre poarta de vest a castrului (porta principalis dextra) precum şi precizarea vechilor niveluri de călcare.

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - București SION Anişoara
Muzeul Regiunii "Porțile de Fier" - Drobeta Turnu-Severin STÂNGĂ Ion
Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional, Bucureşti CANTACUZINO Gheorghe

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. III, București, 2004, poz. 12-16, p. 1684 [Ordin MCC] (site record source)
3. Cantacuzino, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, p. 35, nr. 50, http://www.cimec.ro/Arheologie/newcronica2000/indici/cronica.htm [Publicaţie] (site record source)
4. Crăciunescu, Gabriel, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2010, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2011, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4634&d=Drobeta-Turnu-Severin-Mehedinti-Str-Independentei-nr-2-2010 [Publicaţie]
5. Cantacuzino, Gheorghe, Raport de cercetare arheologică preventivă, zona Amfiteatru, Drobeta-Turnu Severin, str. Independenței 2, jud. Mehedinți, 2011 [raport]
6. Chițonu, Mădălin, 2015 [Fişă de sit]
7. Petolescu, Constantin, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 67-70, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5353&d=Drobeta-Turnu-Severin-Mehedinti-Amfiteatrul-militar-de-la-Drobeta-2014 [Publicaţie]
8. Petolescu, Constantin, 14. Drobeta, jud. Mehedinţi, Str. Independenţei 2, (în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier") Punct: Amfiteatrul roman Drobeta, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2017, Institutul Național al Patrimoniu, București, 2018, 32-33, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5985&d=Drobeta-Mehedinti-2017 [Publicaţie]
9. Petolescu, Constantin et all, Drobeta-Turnu Severin | Comuna: Drobeta Turnu-Severin | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Amfiteatrul militar de la Drobeta | Anul: 2015, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5675&d=Drobeta-Turnu-Severin-Drobeta-Turnu-Severin-Mehedinti-Amfiteatrul-militar-de-la-Drobeta-2015 [Publicaţie]
10. Petolescu, Constantin et all, Drobeta | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Punct: Amfiteatrul roman Drobeta - în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier" | Anul: 2016, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5839&d=Drobeta-Mehedinti-Punct-Amfiteatrul-roman-Drobeta--in-curtea-Muzeului-Regiunii-%84Portilor-de-Fier%94-2016 [Publicaţie]
11. Crăciunescu, Gabriel et all, Drobeta-Turnu Severin | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Str. Independenţei, nr. 2 | Anul: 2010, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2010, Înstitutul Național al Patrimoniului, Bucureşti, 2011, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4634&d=Drobeta-Turnu-Severin-Mehedinti-Str-Independentei-nr-2-2010 [Publicaţie]
12. Opriș, Carol Ioan, Proiect „Limes. Frontierele Imperiului Roman”, 2020 [Fişă de sit]
13. Pârvan, Vasile, Raportul D-lui Prof. V. Pârvan, Directorul Muzeului Naţional, asupra măsurilor de luat pentru conservarea Castrului roman de la Turnu-Severin, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, V, 1-4, Comisia Monumentelor Istorice, București, 1912, 87-88, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=101940-raportul-d-lui-prof-v-parvan-directorul-muzeului-national-asupra-masurilor-de-luat-pentru-conservarea-castrului-roman-de-la-turnu-severin--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-v-1912 [Publicaţie]
14. Tudor, Dumitru, Drobeta, Meridiane, Bucureşti, 1965, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=973-drobeta-directia-monumentelor-ansamblurilor-si-siturilor-istorice [Publicaţie]
15. Zahariade, Mihai, The Late Roman Drobeta I. Ther cruciform building and the Fort Garrison in the 4th century A.D., Acta Musei Napocensis, 34, 1, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj- Napoca, 1997, 167-182, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=16147-the-late-roman-drobeta-i-ther-cruciform-building-and-the-fort-garrison-in-the-4th-century-a-d--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--34-i-1997 [Publicaţie]
16. Crăciunescu, Gabriel, Cercetările de salvare de la Drobeta-Turnu Severin. Campania 2011, Litua, XIV, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Târgu Jiu, 2012, 86-100, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=10560-cercetarile-de-salvare-de-la-drobeta-turnu-severin-campania-2011--litua-studii-si-cercetari--xiv-2012 [Publicaţie]
17. Pont de Traian de Drobeta, 2003 [Publicaţie]
18. Rățoi, Tudor, Podul lui Traian de la Drobeta şi antichităţi din zona Porţilore de Fier în documentele Serviciului maghiar de navigaţie al Dunării de Jos, Acta Bacoviensia, V, Magic-Print, Bacău, 2010, 241-252, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=85177-podul-lui-traian-de-la-drobeta-si-antichitati-din-zona-portilore-de-fier-in-documentele-serviciului-maghiar-de-navigatie-al-dunarii-de-jos--acta-bacoviensia--v-2010 [Publicaţie]
19. Rustoiu, Aurel, Turc, Corina, Podul roman de la Drobeta în conştiinţa posterităţii (secolele XVI-XVII), Analele Banatului, II, Museion, Timișoara, 1993, 329-335, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=2500-podul-roman-de-la-drobeta-in-constiinta-posteritatii-secolele-xvi-xvii--analele-banatului--ii-1993 [Publicaţie]
20. Crăciun, Cristina, Sion, Anișoara, Preliminarii la proiectul de restaurare al piciorului podului lui Traian de la Drobeta Turnu-Severin, Dacia Augusti Provincia- crearea provinciei . Actele simpozionului desfășurat în 13-14 octombrie 2006 la Muzeul Național de Istorie a României, 2006, Cetatea de Scaun, 359-409, 2006 [Publicaţie]
21. Găzdan, Cristian, Găzdac-Alfoldy, Agnes, Neagoe, Marin, Neagoe, Oana, Drobeta. The Never Abandoned City of Roman Dacia, Mega Publishing House, Cluj- Napoca, 2015, https://www.academia.edu/15356731/_Full_text_DROBETA_The_Never_Abandoned_City_of_Roman_Dacia [Publicaţie]
22. Bondoc, Dorel, The Roman rule to the north of the Lower Danube during the Late Roman and Early Byzantine period, Mega Publishing House, Cluj- Napoca, 2009, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=599-the-roman-rule-to-the-north-of-the-lower-danube-during-the-late-roman-and-early-byzantine-period [Publicaţie]
23. PUG-ul Municipiului Drobeta Turnu-Severin 2010 [Fişă tehnică]
24. Cantacuziono, Gh. I., Zona de vest a castrului Drobeta, Cronica cercetărilor arheologice - Campania 1999, București, 1999, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=896&d=Drobeta-Turnu-Severin-Mehedinti-Castrul-Drobeta-1999 [Publicaţie]
25. Bărcăcilă, Alexandru, Les thermes romains de Drobeta, Arhivele Olteniei, 17, Craiova, 1938, 41-52 [Publicaţie]
26. Cantacuzino, Gheorghe, Certains problèmes concernant les vestiges Mèdiévaux de Drobeta-Turnu Severin, Dacia. Révue d’archéologie et d’histoire ancienne. Nouvelle Série, XLIII-XLV, Editura Academiei Române, București, 2001, 159-182, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=107536-certains-problemes-concernant-les-vestiges-medievaux-de-drobeta-turnu-severin--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--43-45-1999-2001 [Publicaţie]
27. Cantacuzino, Gheorghe, Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII-XIV, București, 2001, 159 [Publicaţie]
28. Conti, Cinzia; Martines, Giangiacomo, Apollodorus for Trajan: the column and other architectural world records, (ed) Florian Matei Popescu, DivusTraianus. Travaux du colloque international de Drobeta Turnu- Severin, 16–17 juin 2017, București, 2018, 29-46, https://d1wqtxts1xzle7.cloudfront.net/62515066/7_septembrie_2018__PDF_unit__Divus_Traianus20200328-8944-ctf949-libre.pdf?1586071788=&response-content-disposition=inline%3B+filename%3DDIVVS_TRAIANVS_Travaux_du_Colloque_Inter.pdf&Expires=1674741671&Signature=TTa1pAzVkQ6qd5Cqc~r1ixEjM5OznjcKQJqRSXGEyJ33fIznVjYwhTCCQyoRO~ZfzXT9BSPReDs4HJ~owGxuQCEV7CMtD-fTw~6HVWBaw8U0dbJsjdEaJWpUG7qq1gsxE3hz4U2M~7kl6LVLI9GWPuVYVY9tQ9Uc1-4J12ytW54LQLRLadM~EIziNzre9-AwBHHwYOGTlByiYOYkawiOzZpETmF07AHpvyRmpfvbjgeYdWUITqQ2Xp9jHeTxdAf9nbH~9v3akGGyCIiuwP0olPCkrxYWu5pmlHa0tr1TJBFpX2qot~MXDQBVc6CWg6Tqy3d8EljWRsdJqs5fJp2O5Q__&Key-Pair-Id=APKAJLOHF5GGSLRBV4ZA#page=29 [Publicaţie]
29. Davidescu, Mișu, Monumente medievale din Turnu Severin, Editura Meridiane, București, 1969 [Publicaţie]
30. Davidescu, Mișu, Drobeta în secolele I - VII e.n, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1980 [Publicaţie]
31. Găzdan, Cristian, Găzdac-Alfoldy, Agnes, Neagoe, Marin, Neagoe, Oana, Drobeta. The Never Abandoned City of Roman Dacia, Editura Mega, Cluj - Napoca, 2015, 172, https://www.academia.edu/15356731/_Full_text_DROBETA_The_Never_Abandoned_City_of_Roman_Dacia [Publicaţie]
32. Matei-Popescu, Florian, L'amphithéâtre militaire romain de Drobeta, ed. C.C. Petolescu et alli, Colonne Trajane et trophees romains, 359, Editura Academiei Române, București, 2015, https://www.academia.edu/79882705/L_amphith%C3%A9%C3%A2tre_militaire_romain_de_Drobeta [Publicaţie]
33. Neagoe, Marian Iulian et all, Studiu istoric general. Studiu arheologic, Actualizare documentație Plan Urbanistic General pentru Municipiul Drobeta Turnu-Severin, județul Mehedinți, Drobeta Turnu-Severin, 2021 [Studiu istoric]
 
Site Photos