Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
109782.10 |
|
Nume
|
|
Cetatea medievală de la Oreava |
|
Județ
|
|
Mehedinţi |
|
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Drobeta-Turnu Severin |
|
Localitate
|
|
Drobeta-Turnu Severin |
|
Punct
|
|
Dealul Oreava |
|
Punct alte denumiri
|
|
Dealul Cetăţii |
|
Reper
|
|
Situl arheologic se află pe culmea Dealului Oreava, la cca 500 de metri vest de malul pârâului Slătnic şi la cca 250 de metri de malul Dunării şi respectiv la 4,5 km nord-vest de barajul hidrocentralei Porţile de Fier I şi la cca 3 km est de fosta localitate Vârciorova. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Dunărea |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
fluviu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
pădure |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare militară |
|
Descriere
|
|
Fortificaţia nu a fost cercetată arheologic, însă există scurte descrieri ale ruinelor, realizate de profesorul Vladimir Dimitrescu la 1883, despre care spune că localnicii o numeau cetatea lui Chrobat sau a lui Ioan Corvin şi este amplasată pe partea dreaptă a văii Slătinicului. Menţiuni documentare ale cetăţii au fost presupuse în două documente documente ale cancelariei Regatului maghiar; primul datat 1283, în care se menţionează castrum Vrchov în legătură cu o luptă împotriva bulgarilor, care cuceriseră această cetate, a banului de Severin Grigore, iar la 1397, într-un alt document emis de regele maghiar Sigismund de Luxemburg (1387-1437) este amintit castrum Orczow, ocupat de turci, care va fi recucerit de armatele cruciate în drum spre bătălia de la Nicopole (1396). La începutul secolului al XX-lea, profesorul Teoharie Antonescu identifica această fortificaţie cu o cetate dacică, iar pe planul realizat figura o fortificaţie de formă ovală, cu diametru de 70x30m, având o poartă de acces pe latura de nord-est şi două valuri de apărare cu şanţuri între ele, situate pe latura de nord-vest. Ceva mai târziu au apărut în literature de specialitate şi alte opinii cu privire la identificarea acestei fortificaţii în izvoarele documentare şi implicit datarea acesteia în perioada evului mediu. Astfel, pentru fortificaţia de la Oreava s-a propus identificare cu cetatea Vascapu (denumirea maghiară a Porţilor de Fier), menţionată în raportul banului de Severin Nicholaus von Redwitz la 1430 ca fiind pustie, însă se poate admite că poate fi vorba şi de cetatea Göryn/Gewrin/Geurin, menţionată în acelaşi document şi apărată de o garnizoană de 90 de soldaţi din care 30 erau artilerişti, întrucât există şi astăzi, un nume de deal şi altul de pârâu, denumite Gevrin, în apropiere de Vârciorova. |
|
Descoperitor
|
|
Vladimir Dimitrescu |
|
Data descoperirii
|
|
1882 |
|
Suprafața sitului
|
|
1 ha |
|
Stare de conservare
|
|
medie / 01.02.2023 |
|
Riscuri naturale
|
|
Cutremur: 1 / 02.02.2023; Inundaţii: 1 / 02.02.2023; Ploi acide: 1 / 02.02.2023; Foc natural: 1 / 02.02.2023; Incendii: 1 / 02.02.2023; Animale: 1 / 02.02.2023; Insecte: 1 / 02.02.2023; Tornade: 1 / 02.02.2023 |
|
Riscuri antropice
|
|
Demolare: 5 / 02.02.2023; Afectare parţială: 5 / 02.02.2023; Vandalism: 2 / 02.02.2023; Furturi: 1 / 02.02.2023; Incendii provocate: 1 / 02.02.2023 |
|
Regim de proprietate
|
|
publică |
|
Proprietar
|
|
UAT Drobeta Turnu Severin |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
02.02.2023
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Fortificaţie
|
Epoca medievală dezvoltată
(secolele XIII - XIV)
|
maghiară
|
|
Fortificaţie cu un zid de incintă de formă elipsoidală, realizat din pietre legate cu mortar, care delimita o suprafaţă de cca 40 x 25 m, situată pe un platou, pe Dealul Oreava, pe partea dreaptă a văii Slătnicului, în apropierea cataractelor de la Porţile de Fier.
|
|
|
Val şi şanţ de apărare
|
Epoca medievală dezvoltată
(secolele XIII - XIV)
|
maghiară
|
1430
|
Pe latura de nord - vest a fortificaţiei au fost observate două valuri de apărare realizate din pământ, care au la bază o grosime de cca 5 m, fiecare prevedat de câte un şanţ de apărare cu o deschidere de cca 4 - 5 m.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2020
|
În urma evaluării s-a putut identifica urmele unui zid de incintă de formă elipsoidală, realizat din pietre legate cu mortar cât și cele două valuri de pământ cu șanțuri pe latura de nord-vest. S-au făcut observații privind planimetria fortificației. Terenul greu accesibil și faptul că întreaga zonă este acoperită de arbori nu au permis identificarea modului de alcătuire a zidăriei. Au fost descoperite însă cărămizi romane și blocuri de calcar fasonate, fapt ce ar indica că la ridicarea fortificației au fost utilizate și spollia romane.
|
Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin
|
NEAGOE
|
Marin Iulian
|
|
NEAGOE
|
Oana Minodora
|
|
MANEA
|
Cristian Dumitru
|
|
DINULESCU
|
Paul Grigore
|
|
2.
|
evaluare de teren
|
2007
|
S-au făcut observații privind planimetria și s-au descoperit materiale de construcție (blocuri fasonate din calcar cu urme de mortar, cărămizi medievale și romane refolosite) vizibile la suprafața solului.
|
Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin
|
PARA
|
Constantin
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Neagoe, Marian Iulian et all, Studiu istoric general. Studiu arheologic, Actualizare documentație pentru Planul Urbanisitic General al Municipiului Drobeta Turnu-Severin, județul Mehedinți, Drobeta Turnu-Severin, 2021, 40 - 41, 155 - 160 [Studiu istoric] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Antonescu, Teohari, Columna Traiană, Tipografia H. Goldner, Iași, 1910, 49, 184 - 186, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/18/Teohari_Antonescu_-_Columna_Traian%C4%83_-_Studiat%C4%83_din_punct_de_vedere_archeologic%2C_geografic_%C8%99i_artistic._Volumul_1_-_Opera_ilustrat%C4%83_cu_29_plan%C8%99e.pdf [Publicaţie]
|
|
3.
Dimitrescu, Vladimir, Note asupra ruinelor și locurilor însemnate istorice din județul Mehedinți, Revista pentru Istorie, Arheologie și Filologie, 1, I, Tipografia Academiei Române, București, 1882, 162 - 177, http://dspace.bcu-iasi.ro/static/web/viewer.html?file=http://dspace.bcu-iasi.ro/bitstream/handle/123456789/4420/BCUIASI_Y-144_1882%2c%20An.1%2c%20Vol.1_Fasc.1-2.pdf?sequence=53&isAllowed=y [Publicaţie]
|
|
4.
Crăciunescu, Gabriel, Zona de la est de Porțile de Fier în evul mediu, Litua - Studii şi Cercetări, XV, Târgu-Jiu, 2013, 187 - 214, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=22891-zona-de-la-est-de-portile-de-fier-in-evul-mediu--litua-studii-si-cercetari--xv-2013 [Publicaţie]
|
|
5.
Fejer, Georgius, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, II, V, Budapesta, 1829, 157, https://library.hungaricana.hu/en/view/KozMagyOkmanytarak_Codex_Diplomaticus_Tom_5_Vol_2/?pg=1&layout=s [Publicaţie]
|
|
6.
Fejer, Georgius, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, III, X, Budapesta, 1834, 447, https://library.hungaricana.hu/en/view/KozMagyOkmanytarak_Codex_Diplomaticus_Tom_10_vol_2/?pg=0&layout=s [Publicaţie]
|
| |
|
|
Fotografii sit
|
