Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
113215.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
MH-I-s-B-10090 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Pristol - Staţia de pompare |
|
Județ
|
|
Mehedinţi |
|
Unitate administrativă
|
|
Pristol |
|
Localitate
|
|
Pristol |
|
Punct
|
|
Staţia de Pompare |
|
Reper
|
|
Situl este localizat pe malul Dunării, lângă staţia de pompare, la km. fluvial 847, la cca 1,54 km vest de sat. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Dunăre |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
fluviu |
|
Forma de relief
|
|
luncă |
|
Utilizare teren
|
|
agricultură |
|
Categorie
|
|
locuire; descoperire funerară |
|
Tip
|
|
aşezare; necropolă |
|
Descriere
|
|
În zona km fluvial 847 au fost descoperite aşezări suprapuse, aparţinând unor perioade şi culturi diferite. Aici au fost descoperite ceşti sau fragmente de vase mai mari, aparţinând culturilor Starčevo-Criş, Vinča şi Sălcuţa din epoca neolitică, o ceaşcă aparţinând culturii Žuto Brdo–Gârla Mare din epoca bronzului, precum şi fragmente ceramice din cultura Verbicioara, tot din epoca bronzului. Aceste aşezări au fost semnalate prin materialul ceramic aflat în malul rupt de apa Dunării sau prin descoperiri întâmplătoare. O parte din aceste materiale sunt publicate şi se află în depozitele Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. În această zonă au fost organizate cercetări arheologice în anul 2009. În intervalul 3–21 august a fost trasată o secţiune arheologică pentru identificarea unei locuiri neolitice, semnalată prin materialul ceramic cules de pe plaja Dunării. Cu acest prilej au fost descoperite porţiuni dintr-o locuinţă ale cărei pereţi, incendiaţi, s-au prăbuşit. Între bucăţile de chirpici au fost găsite numeroase fragmente ceramice. În această zonă au fost raportate mai multe descoperiri arheologice întâmplătoare. Cu ocazia săpării unui canal care aducea apă din Dunăre la pompele ce alimentau sistemul de irigaţii, au fost descoperite morminte de incineraţie şi de inhumaţie. Cu acel prilej au fost recuperate patru vase din lut, cu formă bitronconică. Unul dintre vase era o urnă aproape întreagă, de mari dimensiuni, ce conţinea oseminte umane incinerate. Pe baza formei vasului şi în corelaţie cu alte descoperiri din zonă, materialul ceramic şi întreaga necropolă au fost datate în perioada Hallstatt A. Mormintele de inhumaţie nu aveau inventar funerar. Asemenea necropole se regăsesc pe tot malul Dunării mehedinţene, cea mai reprezentativă fiind necropola de la Ostrovul Mare, datată în secolele XIII–XIV d.Chr., din care au fost cercetate numeroase morminte. Tot în zona Pristol au fost descoperite şi gropi ale unor bordeie medievale. A fost cercetată doar vatra unui asemenea bordei, construit din lut şi fragmente de cărămidă romană. Acest tip de construcţie este cunoscut şi din cercetările arheologice de la Crivina şi Tismana. Întreaga porţiune vestică a sitului arheologic a fost distrusă odată cu săparea canalului menţionat. Nu trebuie exclusă posibilitatea ca în zona estică a canalului, acum perforată de numeroase fundaţii de clădiri, să se mai găsească morminte aparţinând necropolelor din prima epocă a fierului şi din perioada feudalismului timpuriu. Descoperiri foarte vechi din această parte a sitului includ materiale arheologice geto-dacice şi celtice. Din acest punct provine şi un sestert emis de Faustina I. Toate aceste locuiri timpurii, cunoscute din descoperiri arheologice vechi, au fost distruse de intervenţiile antropice din zonă. |
|
Stare de conservare
|
|
precară / 11.08.2025 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
11.08.2025
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
Neolitic timpuriu
|
Starčevo - Criş
|
|
|
MH-I-m-B-10090.03
|
|
Aşezare
|
Hallstatt târziu
(sec. VII a. Chr.)
|
neprecizată
|
|
|
MH-I-m-B-10090.02
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală timpurie
(sec. IX - XI)
|
neprecizată
|
|
|
MH-I-m-B-10090.01
|
|
aşezare
|
Eneolitic dezvoltat
|
Sălcuţa
|
|
|
|
|
aşezare
|
Epoca bronzului timpuriu
|
Coţofeni
|
|
|
|
|
aşezare
|
Epoca bronzului mijlociu
|
Verbicioara
|
|
|
|
|
|
Epoca bronzului târziu
|
Gârla Mare
|
|
|
|
|
aşezare
|
La Tène
(sec. IV-III a. Chr)
|
Geto-dacă
|
|
|
|
|
Aşezare
|
Eneolitic timpuriu
|
Vinča
|
|
|
|
|
Necropolă de incineraţie
|
Hallstatt timpuriu
|
A
|
|
|
|
|
Necropolă de inhumaţie
|
Epoca medievală dezvoltată
(secolele XIII-XIV p. Chr.)
|
românească
|
|
|
|
|
Necropolă de inhumaţie
|
Epoca medievală timpurie
(secolele IX-XI p. Chr.)
|
Dridu
|
|
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2009
|
În perioada 3–20 august 2009, în cadrul cercetărilor arheologice preventive desfășurate în localitatea Pristol (jud. Mehedinți), punctul „Stația de pompare” (km fluvial 846), a fost investigată o stațiune arheologică documentată anterior prin cercetări de suprafață. Situl prezenta urme de locuire din mai multe epoci: neolitic (culturile Criș și Vinča), epoca bronzului (cultura Verbicioara), Hallstatt (A–C), Latène (sec. IV–III a.Chr.) și evul mediu timpuriu (sec. X–XIII). A fost trasată o secțiune (SI/2009) de 20 x 1 m, orientată N–S, amplasată strategic pentru a evita zona arată recent și pentru a intercepta concentrarea materialelor arheologice identificate anterior.
Stratigrafia secțiunii a evidențiat cinci niveluri distincte, dintre care trei conțineau materiale arheologice relevante. Nivelurile superioare (0–0,60 m) au furnizat fragmente ceramice neolitice (cultura Criș), materiale din epoca bronzului și evul mediu timpuriu, precum și unelte din silex și blocuri de chirpici. La adâncimea de -0,40 m au fost identificate urmele unei locuințe de suprafață, cu pereți din chirpici și un vas de provizii fragmentat, fără urme de incendiere, sugerând o prăbușire structurală. În caroul 3 a fost descoperită o groapă ovală (G1/2009), cu materiale ceramice și unelte de silex, adâncă până la 1,35 m, unde s-a atins stratul steril.
Rezultatele sondajului confirmă existența unei locuințe de suprafață aparținând fazei finale a culturii Criș, iar prezența materialelor din epoca bronzului și evul mediu timpuriu indică o locuire pluristratificată a zonei. Cercetarea contribuie semnificativ la înțelegerea dinamicii locuirii în zona Dunării de Jos, oferind date relevante privind succesiunea culturală și organizarea spațiului în perioadele preistorice și medievale.
|
Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin
|
CRĂCIUNESCU
|
Gabriel
|
|
Bibliografie
|
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1691, poz.108 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Repertoriu de așezări și descoperiri, Sitech, Craiova, 2013, 60-61, https://www.academia.edu/6086198/Neo_eneoliticul_in_Oltenia_Repertoriu_de_asezari_si_descoperiri_Neo_Eneolithic_in_Oltenia_Collection_of_settlements_and_findings_ [Publicaţie]
|
|
4.
Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Repertoriu de așezări și descoperiri, Drobeta Turnu-Severin, 2019, 46 [Publicaţie]
|
|
5.
Crăciunescu, Gabriel, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4470&d=Pristol-Mehedinti-Statia-de-pompare-km-fluvial-847-2009 [Publicaţie]
|
|
6.
Crăciunescu, Gabriel, Raport arheologic privind comuna Pristol, județul Mehedinți, Actualizare documentație pentru Planul Urbanisitic General al comunei Pristol, județul Mehedinți, Drobeta Turnu-Severin, 2015 [Document de arhivă]
|
| |
|
|
Fotografii sit
|