Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
117328.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
MS-I-s-B-15381 |
Nume
|
|
Situl arheologic de la Gurghiu - Dealul Cetăţii (Dealul Rakoczy) |
Județ
|
|
Mureş |
Unitate administrativă
|
|
Gurghiu |
Localitate
|
|
Gurghiu |
Punct
|
|
Dealul Cetăţii |
Punct alte denumiri
|
|
Dealul Gurghiului |
Reper
|
|
Cetatea Gurghiului se află pe un deal (500 m), amplasat în mijlocul satului Gurghiu, acoperit de pădure foioasă mixtă, compusă din mai multe specii. Dealul este format dintr-o rocă compusă din pietre legate cu un material nisipos, aceasta fiind foarte solid şi greu de săpat. La nord de cetate se află râul Gurghiu. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Gurghiu |
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
Forma de relief
|
|
deal |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
06.07.2016
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Aşezare rurală
|
Epoca romană
(sec. II-III d.Hr.)
|
neprecizată
|
|
|
MS-I-m-B-15381.02
|
Cetate de piatră
|
Epoca medievală
(sec. XIV - XVII d.Hr.)
|
neprecizată
|
|
În acest punct este o cetate de piatră medievală din care mai păstrează părţi importante din zidurile de apărare, capela şi tunelurile cetăţii. Deşi prima menţiune datează din 1364, există indicii care pledează pentru construirea cetăţii la începutul sec. XIV. S-a păstrat în condiţii destul de bune drumul de acces medieval spre cetate, care poate fi folosit şi astăzi de căruţe. Din cetate s-a păstrat zidul sud-estic care în unele porţiuni are o înălţime de aproximativ 15 m. Pe această porţiune se văd urmele mai multor restaurări, plombe, provenind din sec. XVII. Acest zid aflat lângă capelă se încheie într-un unghi ascuţit la extrema estică a cetăţii, continuând spre NV. Porţiunea de zid este grav afectată de rădăcinile arborilor. Zidul respectiv ar necesita o intervenţie urgentă în vederea conservării, care ar consta din tăierea arborilor dintr-o arie de 15 m şi o restaurare a acestuia. Pe porţiunea nord-vestică a zidului se văd fundaţiile a două bastioane care în unele porţiuni au o înălţime de aproximativ 2-3 m, dar prin curăţirea dărâmăturilor ar putea ajunge la o înălţime de aproximativ 4-5 m. La extrema vestică a cetăţii este un şanţ de apărare care desparte capătul vestic al cetăţii de curtea mare a fortificaţiei, probabil fiind un punct de refugiu. Din capătul vestic zidul se întoarce mergând spre SSE, ajungând la poarta de jos. Pe această porţiune zidurile sunt aproape dispărute, putem urmări linia acestora urmărind un val format din pietre legate cu mortar. La porţiunea porţii de jos zidurile de incintă s-au păstrat în condiţii relativ bune, având o înalţime de aproximativ 8 m. S-au păstrat două contraforturi. Din păcate nici una dintre porţile cetăţii nu s-a păstrat. De la poarta de jos porneşte un al doilea zid care se leagă de zidul aflat lângă capelă. Aşadar avem două ziduri paralele pe porţiunea porţilor, lungi de aproximativ 100 m. Al doilea zid exterior începe cu un bastion construit în stil italian vechi (sec. XVII); s-a păstrat zidul acesteuia, dar paramentul zidului este total distrus, afectând grav restul structurii. Pe porţiunea de jos este vizibilă urma unui bastion. Ajungând în incinta cetăţii la dreapta (E) se află capela de sec. XIX, iar la stânga (V) este curtea cetăţii. Nu s-a păstrat nimic din clădirile interioare, se vede cisterna umplută a cetăţii şi intrarea într-o cazamată din mijlocul cetăţii, care probabil a fost folosită pentru înmagazinarea explozibilului.
|
MS-I-m-B-15381.01
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare sistematică
|
2004
|
|
*
|
RUSU
|
Adrian Andrei
|
*
|
SOOS
|
Zoltan
|
*
|
CRIŞAN
|
Coralia
|
*
|
ZALAN
|
Gyorfi
|
MJ Mureş
|
*
|
*
|
IAIA Cluj
|
*
|
*
|
|
Bibliografie
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
2.
Soós Zoltán, Cetatea medievală de la Gurghiu, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
|
3.
Lazăr, Valeriu, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Casa de Editură ”Mureș”, Târgu Mureș, 1995, 142 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
|
4.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1736, 93 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
5.
Zoltan, Soos, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3136 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
6.
Zoltan, Soos, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2236&d=Gurghiu-Mures-Cetatea-Gurghiu-2003
|
|
|
|
Fotografii sit
|