În anul 2017 au fost efectuate investigații arheologice interdisciplinare neinvazive, ce au afectat parțial situl și zona sa limitrofă, constând în cercetări de suprafață, fotografii aeriene cu drona, modelarea digitală a terenului și prospecțiuni geomagnetice, în vederea reevaluării potențialului stațiunii, stabilirii formei, dimensiunilor și limitelor depunerii antropice, precum și a gradului actual de conservare a vestigiilor. Laturile de sud-vest și nord-est ale stațiunii nu a putut fi prospectată datorită existenței vegetației arboricole, a unei livezi, precum și a stâlpilor rețelei electrice de înaltă tensiune. Rezultatele acestor cercetări atestă prezența unui sit din faza Precucuteni II probabil nefortificat, de formă relativ rectangulară (dreptunghiulară), orientat pe direcția NV-SE, cu suprafața păstrată de aproximativ 2 ha, în cuprinsul căruia se găsesc mai multe complexe (gropi și resturi de construcții, acestea din urmă fiind dispuse probabil pe șiruri neregulate).