Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   125551.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   OT-I-s-A-08492
Nume   Situl arheologic de la Corabia - Celei (Sucidava)
Județ   Olt
Unitate administrativă   Oraş Corabia
Localitate   Corabia
Adresa   Str. Sucidava nr. 66 bis
Punct   Celei
Reper   Cetatea se află în sudul Câmpiei Caracalului, gârla Bozahuzului, pe malul stâng al fluviului Dunărea, peste fluviu de antica localitate Oescus, între străzile Sucidava, Libertăţii şi Victoriei.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   terasă
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire; instalaţie
Tip   aşezare civilă; aşezare militară; amenajare hidraulică
Descriere   Este un sit arheologic pluristratificat, format dintr-o cetate medievală, romano-bizantină şi romană ce suprapune locuiri dacice, hallstattiene, de epoca bronzului, eneolitice şi neolitice. A fost identificată cu aşezare antică Sucidava, menţionată de istoricul Procopius în „De Aedificiis”. Vestigiile de la Sucidava au fost descrise sumar la finele secolului al XVII-lea de Luigi Marsigli.
Observații   Întregul sit arheologic este integrat, din punct de vedere administrativ, cartierului Celei, aflat în componenţa oraşului Corabia.
Relaţia Sucidavei şi, respectiv, a ocupaţiei romane de pe malul nordic al Dunării cu fortificaţia de la Oescus (în Bulgaria pe malul opus Dunării) sunt evidente, podul în sine fiind dovada unei dominaţii efective a teritoriului dintre Carpaţii, râul Olt şi Dunărea în secolul al IV-lea p. Chr.
Importanţa sitului pentru sistemul de frontieră atât al Daciei, cât şi al limesului dunărean este dată şi de longevitatea fortului şi a locuinţei romane de pe malul stâng al râului.
Două faze constructive ale marii aşezări civile închise cu ziduri de apărare (secolele II – III p. Chr.), precum şi fortul de la sfârşitul secolului al III-lea până la sfârşitul secolului al VI-lea p. Chr.., în relaţie cu podul strategic construit de Constantin în 328 p. Chr. de la Oescus la Sucidava pledează pentru valoarea strategică ridicată a sitului pentru linia fluviului şi valea Oltului, de la Traian la Mauriciu (secolul al II-lea până la începutul secolului al VII-lea p. Chr.). Artefactele şi datele epigrafice descoperite aici oferă un raport despre caracteristica extrem de militarizată a sitului roman târziu/bizantin timpuriu, dar atestă şi o viaţă civilă înfloritoare, cu o elită locală de la începutul secolului al II-lea până la mijlocul secolului al III-lea p. Chr. Faptul că circa 50% din fortul roman târziu/bizantin timpuriu este încă neexcavat, conferă sitului un nivel rezonabil de autenticitate.
Fortul roman târziu/bizantin timpuriu este aproape intact, în ciuda avariilor parţiale cauzate din diferite cauze: cel de-al Doilea Război Mondial (1941 – zona turnului D), jafuri sau populaţia locale în căutarea materialului de construcţie (cariera de piatră). Integritatea a fost, în contrast, mult modificată pentru zona turnului D şi a implicat reconstrucţie. În prezent este transformat într-un parc arheologic şi are un mic muzeu de şantier.
Suprafața sitului   300.000 mp
Stare de conservare   bună / 23.06.2009
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 31.03.2023
Regim de proprietate   public
Proprietar   Primăria mun. Corabia
Data ultimei modificări a fişei   31.03.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Celei  

Aşezare în formă de tell datată între finele eneoliticului şi începutul epocii bronzului. Au fost cercetate două complexe.

 
Aşezare fortificată  La Tène (secolele al IV-lea a. Chr. - primul p. Chr.) neprecizată      
groapă  Latene (sec. I a. Chr. - I p. Chr.) geto-dacică   ad. -0,75 m, material ceramic  
locuinţă  Latene geto-dacică   locuinţă de suprafaţă, cu o vatră  
locuinţă  Latene geto-dacică   locuinţă de suprafaţă, cu o vatră aşezată pe o platformă de pietre  
groapă  Latene geto-dacică   0,95 x 0,7 m, ad. -0,19 m, conţine fragmente ceramice  
groapă  Latene geto-dacică   0,9 x 0,48 m, ad -0,8 m, conţine fragmente ceramice şi oase  
groapă  Latene geto-dacică   conţine fragmente ceramice, cenuşă, cărbune, oase de peşte  
groapă  Latene geto-dacică   ad. -0,4 m, conţine fragmente ceramice, cărbune, oase de animale  
groapă  Latene timpuriu (sec. IV - III a. Chr.) geto-dacică   1,6 x 1,5 m, conţine fragmente ceramice, urme de cărbune, cenuşă  
Cetate  Epoca romano-bizantină (secolele al III-lea - al VI-lea p. Chr.) romană  

Sucidava este cea mai importantă cetate romană târziu din frontiera fluvială de nord a Dunării de Jos. Istoria sa ilustrează etapele de fortificare a liniei dunărene între secolele al III-lea - al VI-lea p. Chr. În aceeaşi logică strategică a inaugurării podului şi întăririi fortificaţiei de la Sucidava, este reparat drumul roman spre Romula (Reşca). Este vizibilă în câmp pe o distanţă neîntreruptă de 17,5 km (măsurată de la podul Celei), până la limita de sud a satului Cruşovu (judeţul Olt).
Hunii, pe de altă parte, au demolat Sucidava în primele decenii ale secolului al V-lea. Al patrulea nivel de ocupaţie, de la sfârşitul secolului al VI-lea p. Chr., corespunde fazei a şasea de construcţie şi atestă revenirea militară a Imperiului Roman la graniţa Dunării din perioada bizantină timpurie. Descoperirile de monede sunt înregistrate până în 599 p. Chr., când Sucidava a căzut probabil sub atacurile avarilor.
În ceea ce priveşte clădirile interioare cunoscute până acum, de remarcat biserica din secolul al VI-lea, aflată lângă zidul cortină şi turnul F, reşedinţa „funcţionarilor” seculari şi/sau clerici cu hipocaustum în centrul fortului, în apropiere de grânarul parţial investigat, precum şi excepţionala fântână „secretă” care alimenta garnizoana cu apă, la care se accesa printr-un tunel ce trecea pe sub zidul sudic al cetăţii.
Barăcile erau situate imediat lângă zidurile fortificaţiei, după cum indică straturile de stâlpi, în poziţie paralelă cu acele cortine care susţineau pridvoarele deschise, dar care puteau adăposti şi muniţii, echipamente, cai etc.
Fortul roman târziu/bizantin timpuriu de la Sucidava este situat pe malul nordic al Dunării, legând în timpul dinastiei Constantiniene cetatea legionară de la Oescus printr-un pod de oraşul Romula, la aproximativ 50 km la nord. Distanţa de la malul sudic la cel nordic este de 2.434 m, totuşi podul în sine a fost construit pe jumătate din această distanţă. A fost, fără îndoială, inspirat de podul lui Traian între Drobeta şi Transdrobeta (Pontes), construit în vremea lui Traian la începutul secolului al II-lea p. Chr.
Fortul din secolele III-VI p. Chr. a fost construit în colţul de sud-est al aşezării civile anterioare, pe un platou cu vizibilitate excelentă şi înconjurat de la est, nord şi vest de un şanţ natural adânc. A stat tocmai deasupra fortificaţiei getice preromane (2 faze, secolul IV – II a. Chr.; secolul I a. Chr. – secolul I p. Chr).
Un fort care datează din secolele II-III nu a fost identificat în mod pozitiv. Detaliile specifice ale construcţiei originale nu pot fi identificate cu precizie, deoarece aceasta a fost reconstruită de mai multe ori. Cetatea a suferit de-a lungul timpului diferite faze de construcţie, cele mai importante reparaţii fiind din timpul domniilor lui Constantin cel Mare (324-328) şi Anasta-sius-Iustinian (430-565). Frourionul (aşezarea fortificată) menţionată de Procopius în secolul al VI-lea acoperea o suprafaţă de cca 1,2 ha. Peretele incintei este dublu. Peretele interior are 1,60-1,67 m grosime, iar peretele exterior 1,60-1,65 m grosime. Zidul lung de circa 160 m de pe flancul sudic al fortificaţiei nu mai este în picioare. Partea de vest a incintei (de la turnul A la E) are 126,05 m lungime, în timp ce zidurile de nord-est de la turnurile E la J măsoară 161,15 m. Cercetările arheologice au găsit zece turnuri proeminente din incintă, opt turnuri interioare, nouă segmente de zid şi o poartă. Dimensiunile diferite şi, mai important, diferitele forme ale turnurilor indică mai multe faze de construcţie şi renovare.
În perioada romană târzie, subunităţile (vexillationes) ale legii V Macedonica erau permanent responsabile pentru apărarea fortificaţiei. Sucidava a fost un important fort cu cap de pod şi aici a funcţionat o praefectura (biroul de comandă înalt) a legiunii, conform Notitia Dignitatum (un document produs la sfârşitul secolului al IV-lea, care enumera toate posturile oficiale şi unităţile militare ale diviziunii romane din Imperiul Roman Târziu.

Mai multe necropole din diferite faze sunt cunoscute atât în afara zidurilor, cât şi în zona aşezării moderne.

OT-I-s-A-08492 
groapă  Epoca romano-bizantină     conţine fragmente ceramice, ţigle, cărămizi, oase de animale  
locuinţă  Epoca romană     locuinţă de suprafaţă  
locuinţă  Epoca romană     locuinţă de suprafaţă  
groapă  Epoca romană     aparţine locuinţei L. 3  
Cetate  Epoca medievală (secolele al XIV-lea - al XVI-lea p. Chr.) neprecizată  

În secolul al XVI-lea, colţul de sud-est al fortificaţiei a fost dezvoltat în proiectarea unui bastion medieval românesc.

 
Locuire  Hallstatt neprecizată      
Fântâna  Epocă romană (secolul al II-lea p. Chr.)       OT-I-s-B-08493 - I - s - B -08493 
 
Cercetare
   
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2015

* COMĂNESCU Laurențiu
* STOICA Onoriu
* COJOC Mirela
* AMON Lucian
* GHERGHE Petre
U Craiova * *
MAE Corabia * *
Societatea Numismatică Română, Filiala Craiova * *
DJC Olt * *
2. cercetare sistematică 2014

* STOICA Onoriu
* COJOC Mirela
* COMĂNESCU Laurențiu
* VASILIȚĂ Ștefan
* GHERGHE Petre
* AMON Lucian
U Craiova * *
IAB * *
Direcția Pentru Cultură Olt * *
MAE Corabia * *
Societatea Numismatică Română * *
3. cercetare sistematică 2013

* AMON Lucian
* GHERGHE Petre
* COJOC Mirela
* VASILIȚĂ Ștefan
* STOICA Onoriu
Muzeul de Arheologie şi Etnografi e Corabia * *
Societatea Numismatică Română * *
IAVP * *
Universitatea din Craiova * *
4. cercetare sistematică 2007

Cod de sit eronat în cererea şi autorizaţia de cercetare sistematică. În RAN Corabia-Celei-cetatea romano-bizantină codul este 125551.01 si nu 12555.05. Acest cod este în RAN alocat sitului de la Corabia-Celei - aşezarea medievală

* GHERGHE Petre
* AMON Lucia
* MITAR Cristina
* NEGRU Mircea
* PETCULESCU Liviu
* BÂCIU Marius
* COJOC Mirela
U Craiova * *
MAE Corabia * *
5. cercetare sistematică 2006

* AMON Lucian
* PETCULESCU Liviu
* MITAR Cristina
* GHEORGHE Petre
U Craiova * *
MAE Corabia * *
6. cercetare sistematică 2005

* PETCULESCU Liviu
* GHERGHE Petre
U Craiova * *
MAE Corabia * *
MNIR * *
7. cercetare sistematică 2004

* GHERGHE Petre
* PETCULESCU Liviu
* AMON Lucia
U Craiova * *
MAE Corabia * *
MNIR * *
8. cercetare sistematică 2003

* GHERGHE Petre
* PETCULESCU Liviu
* AMON Lucia
U Craiova * *
MAE Corabia * *
MNIR * *
9. cercetare sistematică 2002

* COJOC Mirela
* BÂCIU Florea
* GHERGHE Petre
* AMON Lucian
U Craiova * *
MAE Corabia * *
10. cercetare sistematică 2001

* GHERGHE Petre
* AMON Lucian
* BÂCIU Florea
* COJOC Mirela
U Craiova * *
MAE Corabia * *
11. cercetare sistematică 2000

* GHERGHE Petre
12. cercetare sistematică 1997

* PETCULESCU Liviu
* GHERGHE Petre
* AMON Lucian
* BÂCIU Florea
* COJOC Mirela
MAE Corabia * *
U Craiova * *
MNIR * *
13. cercetare sistematică 1995

* TOROPU Octavian
14. cercetare sistematică 1994

* BÂCIU Florea
* TOROPU Octavian
* GHERGHE Petre
U Craiova * *
MAE Corabia * *
15. cercetare sistematică 1936-1981

Muzeul Olteniei TUDOR Dumitru
16. cercetare sistematică 1901

Debutul primelor cercetări științifice sistematice.

Muzeul de Antichități TOCILESCU Grigore
17. cercetare sistematică 1901

Debutul primelor cercetări științifice sistematice.

Muzeul de Antichități TOCILESCU Grigore
18. neprecizat 1865

* BOISSIERE Gaston
* BAUDRY Charles
19.

     
20.

     

Bibliografie
1. Toropu, Octavian; Tătulea, Constantin; Mărgărit, Sucidava - Celei, Sport- Turism, Bucureşti, 1987 [Publicaţie]
2. Petre, Gherghe, Antichităţi paleocreştine descoperite la Sucidava - Celei (Corabia - judeţul Olt), Oltenia, 1, Academiei, Bucureşti, 1996 [Publicaţie]
3. Petre, Gherghe, Corabia - Celei, 2001 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
4. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, p. 112-114, nr. 76, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1346 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, 72-75, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1134 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, p. 91-92, nr. 60, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1928 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Petre, Gheorghe, Sucidava, 2006 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
8. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 1859, poz. 25 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
9. Toropu, Octavian, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=289 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
10. Toropu, Octavian, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=107 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=563 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
12. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1711 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
13. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2210 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
14. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3105 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
15. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3361 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
16. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3642 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
17. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3869 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
18. Petre, Gherghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC - Institutul de Memorie Culturală și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Bucureşti, 2009, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4230&d=Corabia-Olt-Sucidava--Celei-2008 [Publicaţie]
19. Gherghe, Petre, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 133-134, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5316&d=Corabia-cartier-Celei-Olt-2014 [Publicaţie]
20. Amon, Lucian, Cronica cercetărilor arheologice din România, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 28-29, Fig.1, Fig. 2, Fig. 3, Fig. 4, Fig. 8, Fig. 5, Fig. 7, Fig. 9-10, Fig.6, Fig. 11, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5480&d=Corabia-Olt-2015 [Publicaţie]
21. Gheorghe, Petre, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4710&d=Corabia-Olt-Sucidava--Celei-2011 [Publicaţie]
22. Gherghe, Petre at alii, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2009, Muzeul Naţional de Istorie a României, București, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4298&d=Corabia-Olt-Sucidava--Celei-2009 [Publicaţie]
23. Gherghe, Petre at alii, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2010, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, 2011 [Publicaţie]
24. Gherghe, Petre et alii, Corabia | Judeţ: Olt | Punct: Sucidava - Celei | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5195&d=Corabia-Olt-Sucidava--Celei-2013 [Publicaţie]
25. Gherghe, Petre, Punct: Sucidava - Celei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4931&d=Corabia-Olt-Sucidava--Celei-2012 [Publicaţie]
26. Amon, Lucian et all, Corabia | Judeţ: Olt | Anul: 2015, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5480&d=Corabia-Olt-2015 [Publicaţie]
27. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll