Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
126031.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
OT-II-a-A-08687 |
Nume
|
|
Ansamblul Mănăstirii Brâncoveni |
Județ
|
|
Olt |
Unitate administrativă
|
|
Brâncoveni |
Localitate
|
|
Brâncoveni |
Adresa
|
|
Strada Mănăstirii nr. 2 |
Reper
|
|
Mănăstirea se află în partea de sud a localităţii, la cca 600 de metri est de DC 64 Văleni - Piatra, pe strada Mănăstirii nr. 2. |
Forma de relief
|
|
terasă |
Utilizare teren
|
|
locuire |
Categorie
|
|
structură de cult |
Tip
|
|
mănăstire |
Descriere
|
|
Ansamblul mănăstirii Brâncoveni este compus din Biserica "Adormirea Maicii Domnului”, biserica bolniţei, stăreţie, chilii, clădiri anexe toate înconjurate de zidul de incintă cu turn-clopotniţă şi de poartă. Mănăstirea, atestată documentar la 1582-1583, a fost refăcută şi extinsă de Matei Basarab la 1634 şi de Constantin Brâncoveanu. Nu se cunoaşte momentul de început al mănăstirii. Primele menţiuni despre ea sunt târzii, din vremuri în care lăcaşul exista deja de o vreme mai îndelungată, iar documentele vorbesc numai de neamul boierilor originari din Brâncoveni fară a stărui asupra unui boier anume, căruia să i se poată atribui în mod cert acesată calitate. Tradiţia o atribuie boierilor Craioveşti. fară a putea menţiona în mod clar pe unul dintre aceştia, respectiv Marele Ban Barbu Craiovescu şi fraţii săi Pârvu, Danciu şi Radu, fiii lui Neagoe de la Craiova, Ban Strehăianul din secolul al XV-lea. Se ştie că aceştia au ctitorit mai multe mănăstiri din Oltenia, cea mai importantă fiind Bistriţa, în judeţul Vâlcea, ei adăugându-i-se Brâncovenii, în judeţul de acum Olt, şi Sadova, în judeţul Dolj. Primul document cert în care este menţionată existenţa mănăstirii este foarte târziu şi datează de abia din anul 1582, fiind emis de Mihnea Turcitul. Prin acest act domnitorul valah confirma şi întărea donaţia jupânesei Calea din Brâncoveni, către Mănăstire care cuprindea jumătate din satul Vlăduleni „cu vecinii”. Jupâniţa Calea era bunica maternă a lui Matei Basarab. Într-un document din 1641 aprilie 30, Matei Basarab afirma că „mănăstirea a fost făcută şi ridicată din temelia ei de bunicii şi de părinţii domniei mele”. Textul ar putea fi interpretat ca o confirmare a faptului că jupâniţa Calea ar fi ctitorit mănăstirea. Este vizitată şi descrisă sumar de Paul din Alep în 1656. Aici a fost înmormântat în 1655 Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Brâncoveanu. Despre vechea biserică, o informaţie indirectă apare în pisania bolniţei ridiactă de Constantin Brâncoveanu în 1700. |
Suprafața sitului
|
|
1,4 ha |
Regim de proprietate
|
|
privat |
Proprietar
|
|
Episcopia Râmnicului |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
17.03.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Stăreţia
|
Epoca medievală târzie
(secolul al XVII-lea)
|
românească
|
|
Stăreţia, de plan aproximativ pătrat, are un beci semi îngropat, de mari dimensiuni, datând din vremea lui Matei Basarab şi un parter înalt, refăcut de Constantin Brâncoveanu. Se află în colţul de nord-vest al incintei mănăstirii. Locuinţele şi încăperile stăreţiei, dispuse pe două niveluri, se extind pe axa nord-estică. Constatin Brâncoveanu a modificat clădirea stăreţiei prin reîmpărţirea etajului şi prin adăugarea unui corp cu două nivele, alipit zidului de apărare. Stăreţia comunică cu turnul clopotniţă printr-o încăpere boltită. Ruinele fostei reşedinţie a administratorilor mănăstirii prezintă elemente arhitectonice corespunzătoare stilului gotic târziu.
|
OT-II-a-A-08687.03
|
Biserică
|
Epoca medievală târzie
(secolul al XVII-lea)
|
românească
|
1699
|
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” sau biserica mare a fost construită în 1699 de domnitorul Constantin Brâncoveanu pe locul unei biserici mai vechi. Pentru biserica construită în 1699 s-a păstrat planul predecesoarei sale mai mici, căruia i s-a micşorat însă raza absidelor laterale, a fost mărită cea estică, iar compartimentul vestic al naosului a fost amplificat. La vest de pronaos, a fost construit un pridvor deschis, cu 5 arcade semicirculare descărcate pe 8 coloane de piatră, plasate pe un parapet de zid. Coloanele erau destul de scunde, cu un capitel decorat cu frunze de stejar stilizate şi o bază aproape plată, iar la ambele extremităţi cu vrejuri sculptate în relief. Biserica "Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Brâncoveni este o biserică de plan triconc cu turlă pe naos şi pe pronaos şi cu pridvor pe vest, mărginit de arcade semicirculare pe coloane din piatră, cu capiteluri şi baze decorate. La interior pictură murală brâncovenească repictată la 1842. La exterior biserica păstrează ancadramentul uşii de vest, în stil brâncovenesc, foarte bogat decorat şi cu pisanie de la Constantin Brâncoveanu, ancadramente de ferestre cu baghete şi ancadramente cu vreji cu motive vegetale, în stil postbrâncovenesc. În pronaos şi pridvor se păstrează pietre de mormânt.
Biserica a fost construită în 1699 de Constantin Brâncoveanu pe locul bisericii lui Matei Basarab şi a fost pictată la interior în 1702. Afectată de cutremurul din 1838 a fost refăcută în 1842. Cutremurul din 1940 a dărâmat o parte din turlă şi a crăpat altarul. Ulterior a fost restaurată în 1958. Între 2014 2019 biserica alături de toate celelalte monumente care compun ansamblul monastic de la Brâncoveni a intrat într-un amplu proces de restaurare. |
OT-II-a-A-08687.01
|
Biserică
|
Epoca medievală târzie
(secolul al XVIII-lea)
|
românească
|
1700
|
Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli” sau bolniţa a fost construită în 1700, după cum aflăm din pisania cioplită în piatră inclusă în ancadramnetul portalului din pridvor. Este de plan triconc, fiind alcătuită din altar, naos şi pronaos, având turla peste pronaos.
|
OT-II-a-A-08687.02
|
Turn-clopotniţă
|
Epoca medievală târzie
(secolul al XVII-lea)
|
românească
|
1634; refaceri în sec. XIX şi sec. XX
|
Turnul clopotniţei este integrat intrării principale în incintă şi se încadrează unei secţiuni hexagonale. Segmentele inferior şi median sunt compuse din piatră, respectiv cărămidă, iar cel superior din lemn. Parterul turnului datează din vremea lui Matei Basarab iar partea superioară din vremea lui Constatin Brâncoveanu. În timpul celui din urmă turnul capătă un aspect octogonal, decorat cu arcaturi încrucişate. La primul etaj al turnului s-a amenajat o încăpere boltită care comunica direct cu stăreţia. Ultimul nivel era reprezentat de camera clopotelor, accesibilă printr-o scară în spirală, aşezată într-un mic turn adiacent. Zidurile acestei încăperi au fost distruse de cutremurul din 1837.
|
OT-II-a-A-08687.04
|
Chilii
|
Epoca medievală târzie
(secolul al XVII-la)
|
românească
|
|
Primele case egumeneşti datează de la finele secolului al XVI-lea. Chiliile de pe latura de sud au fost construite în timpul lui Constantin Brâncoveanu. Încadrate unui plan rectangular, sunt compuse din subsol, două niveluri locuibile şi pod. Etajul 1 conţine un pridvor susţinut prin bârne din lemn.
|
OT-II-a-A-08687.05
|
Clădiri - anexe
|
Epoca medievală târzie
(secolul al XVII-lea)
|
românească
|
|
În incinta ansamblului Mănăstirii Brâncoveni, în timpul lui Constantin Brâncoveanu s-au construit un rând de cladiri anexe cu diferite funcţiuni.
|
OT-II-a-A-08687.06
|
Zid de incintă
|
Epoca medievală târzie
(secolul al XVII-lea)
|
românească
|
|
Zidul de incintă, de formă patrulateră, datează din timpul lui Matei Basarab, fiind prevăzut iniţial cu drum de strajă şi metereze. Modificări sunt aduse în timpul lui Constantin Brâcoveanu când stăreţia este alipită zidului de incintă. Zidul de incintă cu clădirile anexe alipite formează un patrulater de 60 x 50 m ce înconjoară biserica. Se mai păstrează pe latura de vest şi pe jumătatea vestică a laturei de nord. În colţul de vest prezenta şi un turn circular.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
sondaj
|
1975
|
|
Direcția Monumentelor Istorice
|
BELDIE
|
Mariana
|
2.
|
sondaj
|
1957
|
|
Institutul de Istorie și Arheologie Cluj - Napoca
|
VĂTĂȘIANU
|
Virgil
|
CONSTANTINESCU
|
Nicolae
|
RUSU
|
Mircea
|
|
Bibliografie
|
1.
Grosu, Aurelia, Studiu de fundamentare privind evolutia istorico-urbanistică aferenta P.U.G. Comuna Brâncoveni, jud. Olt, Planul Urbanistic General al comunei Brâncoveni, jud. Olt, Slatina, 2018, 38 - 55 [Studiu istoric]
|
2.
Direcția Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, Mănăstirea Brâncoveni, Editura Meridiane, București, 1968, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=4208-manastirea-brancoveni--1968 [Publicaţie]
|
3.
Drăghiceanu, Virgil, Curțile domnești brâncovenești: Curtea și Mănăstirea Brâncoveni, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1-4, IV, București, 1911, 60 - 63, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=100985-curtile-domnesti-brancovenesti-iv-curti-si-conace-faramate-1-conacele-obilesti-schiei-pitesti-etc-2-curtile-caracal-bucuresti-3-curtea-si-manastirea-brancoveni--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice-bcmi--1-4-iv-1911 [Publicaţie]
|
4.
Vătășianu, Virgil; Constantinescu, Nicola; Rusu, Mircea, Cercetările arheologice de la Mănăstirea Brâncoveni (r. Slatina, reg. Pitești), Materiale și cercetări arheologice, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1959, 747-756, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122633-cercetarile-arheologice-de-la-manastirea-brancoveni-r-slatina-reg-pitesti--materiale-si-cercetari-arheologice-mca--6-1959 [Publicaţie]
|
5.
Vătășianu, Virgil; Constantinescu, Nicola; Rusu, Mircea, Proiect de restaurare a mânăstirii Brâncoveni. Referat asupra cercetărilor arheologice, Buletinul Monumentelor Istorice, 2, XL, București, 1971, 3 - 5, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=56900-proiect-de-restaurare-a-manastirii-brancoveni-referat-asupra-cercetarilor-arheologice--buletinul-monumentelor-istorice-bmi--2-anul-xl-1971 [Publicaţie]
|
6.
Greceanu, Eugenia, Restaurarea caselor egumenești și a turnului de poartă de la mănăstirea Brâncoveni. Discutarea unui proiect rămas în faza de studiu, în vederea viitoarei restaurări, Buletinul Monumentelor Istorice, 2, XL, București, 1971, 6 - 14, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=56901-restaurarea-caselor-egumenesti-si-a-turnului-de-poarta-de-la-manastirea-brancoveni-discutarea-unui-proiect-ramas-in-faza-de-studiu-in-vederea-viitoarei-restaurari--buletinul-monumentelor-istorice-bmi--2-anul-xl-1971 [Publicaţie]
|
7.
Crețeanu, Radu, Fișă de monumente și anexe: Stăreția, chiliile, anexele și zidul de incintă ale Mănăstirii Brâncoveni, Arhiva Fișierul Central al Patrimoniului Cultural Național, Fond DMI, București, 1964, https://culturalia.ro/search/6128ac83-429c-4f2c-8066-5a86bbda191f/view [Document de arhivă]
|
8.
Crețeanu, Radu, Fișă de monument și anexe:, Biserica "Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Brâncoveni, Fond DMI, București, 1964, https://culturalia.ro/search/a1ce02c1-f792-4860-b47a-f5fb8fe0796b/view [Document de arhivă]
|
9.
Crețeanu, Radu, Fișa de monument și anexe: Mănăstirea Brâncoveni, Arhiva Fișierul Central al Patrimoniului Cultural Național, Fond DMI, București, 1964, https://culturalia.ro/search/eb97912f-c053-458d-b7af-65e5bb15e9db/view [Document de arhivă]
|
10.
Marin, Gheorghe, Releveu: Mănăstirea Brâncoveni, Arhiva Fișierul Central al Patrimoniului Cultural Național, Fond DMI, București, 1960, https://culturalia.ro/search/ab0a1f08-c34c-4a63-8d00-b8c9d4bc7a68/view [Document de arhivă]
|
11.
Greceanu, Eugenia, Fotografie: Mănăstirea Brâncoveni, Arhiva Fișierul Central al Patrimoniului Cultural Național, Fond DMI, București, 1957, https://culturalia.ro/search/ad2aa0e3-3d25-44a0-887e-312fbf5caff8/view [Document de arhivă]
|
|
|
|
Fotografii sit
|