Repertoriul Arheologic Naţional

Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)

Informaţii despre sit

Localizare		Afişează pe harta României *
Cod RAN		126754.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)		OT-I-s-A-08527
LIMES		DA
Nume		Situl arheologic Romula de la Reşca - Malva (Cetate)
Județ		Olt
Unitate administrativă		Dobrosloveni
Localitate		Reşca
Punct		Romula
Punct alte denumiri		Dâmbul Morii; Dealul Morii; La Biserica Veche
Reper		Situl se află în partea de est a localităţii Reşca, pe malul vestic al pârâului Potopin şi pe malul nordic al râului Teslui, la vest de calea ferată şi la est de drumul comunal DC86.
Reper hidrografic - nume		Teslui; Potopin
Reper hidrografic - tip		pârâu
Forma de relief		câmpie
Utilizare teren		locuire
Categorie		locuire; descoperire funerară
Tip		aşezare civilă; necropolă; aşezare militară
Descriere		Este un sit arheologic pluristratificat cu niveluri de locuire din neoliticul timpuriu şi până în prezent, fiind suprapus de aşezarea contemporană. Primele informaţii scrise despre Romula provin din Hronicul vechimii moldo-vlahilor scris de Dimitrie Cantemir. Acesta auzise, de la un oarecare Petre Stambol, că pe malul Oltului, ar fi fost o cetate pe care ţăranii o numeau Curţile lui Ler Împărat. Între anii 1689-1691, în timpul războiului austro-turc, contele Fernando de Marsigli, ofiţer în armata austriacă, susţinea că în oraşul Antina (Romula) existau mai multe forturi rectangulare construite în intregime din cărămizi, el fiind şi autorul primei schiţe a oraşului roman Romula. Ruinele oraşului roman au mai fost vizitate de August Treboniu Laurian (1845) şi apoi de Dimitrie A. Sturdza. De asemenea, ele au fost amintite în scrierile lui BogdanPetriceicu-Hasdeu (Etymologicum Magnum Romaniae), Vladimir Blaremberg (Ruinele Caracalului, în Muzeul Naţional, 1937), Alexandru Odobescu (Antichităţile judeţului Romanaţi). În anul 1869, arheologul amator Cezar Bolliac, săpa două morminte tumulare folosind nu mai puţin de 150 de oameni. Cu alţi 100 de lucrători cu ziua, el a făcut săpături în punctul La Moară. Au fost descoperite vase şi opaiţe ceramice romane, monede de la Septimius Severus la Honorius şi alte obiecte. În anul 1870 era descoperit întâmplător Zidul lui Filip Arabul, descoperire descrisă de V. A. Urechia. El a fost numit astfel, după numele împăratului roman, care a venit la Romula şi a supervizat ridicarea noii incinte fortificate, care a avut rolul de a proteja oraşul de atacurile barbarilor de la mijlocul secolului al III-lea p.Chr. În anul 1900, Pamfil Polonic efectua primele săpături sistematice la Romula, identificând o clădire cu thermae, iar în anul 1911, Alexandru T. Dumitrescu identifica Curia oraşului, descria drumurile şi şanţurile de apărare. Cercetări sistematice ştiinţifice au început la Romula abia în anul 1965, sub conducerea lui profesorului Dumitru Tudor. Acestea au vizat în mod special, necropola tumulară de sud, fortificaţia centrală şi sectorul nordic al oraşului roman cu atelierele de producţie ceramică şi necropola de nord. Pe lângă importanţa deosebită a rezultatelor cercetărilor privind epoca romană, menţionăm şi pe cele aparţinând altor perioade istorice, respectiv neoliticului (cultura Boian V), perioadei de tranziţie la epoca bronzului (cultura Coţofeni), epocii bronzului (cultura Verbicioara, fazele finale), Latène-ului geto-dacic, secolelor VI-VII şi XIV-XVI. Săpăturile sistematice întreprinse, timp de decenii, de dr. Gheorghe Popilian şi colaboratorii săi, în sectorul de nord, aveau să aşeze acest sit arheologic pe harta celor mai importante centre de producţie ceramică din provinciile romane de la Dunărea Mijlocie şi de Jos. În cele trei decenii de săpături sistematice, în anul 1997 erau identificate un număr de 21 de cuptoare de ars vase de lut, la care se adaugau zeci de morminte romane şi medievale, clădiri romane, o villa suburbana, şi un material arheologic deosebit de bogat, specific unui oraş roman cu o viaţă economică prosperă în secolele II-III p.Chr. Începând cu anul 2003, săpăturile arheologice în acest sector au fost reluate de Mircea Negru, la care s-au adăugat ulterior profesor univ. Dr. Petre Gherghe şi conferenţiar univ. Dr. Lucian Amon de la Universitatea din Craiova. De-a lungul timpului descoperirile arheologice din acest sit au fost valorificate în lucrări de referinţă pentru cercetarea epocii romane la Dunărea de Jos. Dintre acestea amintin: Ceramica romană din Oltenia (autor Gheorghe Popilian), Fortificatiile din Dacia Inferior (autor Cristian Vlădescu), respectiv Romula şi Oltenia romană (autor Dumitru Tudor). Ultima carte scrisă de Corneliu Mărgărit-Tătulea se intitula chiar Romula-Malva. Pentru cunoaşterea ariei oraşului roman şi o mai eficientă protejare a sitului arheologic, în luna martie din anul 2007 a fost delimitat pentru prima dată teritoriul sitului, pe o hartă la scara 1 :5000, în coordonate Stereo 70, conform standardelor în domeniu. (Mircea Negru 2012)
Observații		Regiunea centrală a sitului şi a localităţii au fost în centrul investigaţiilor arheologice iniţiale efectuate la Romula în secolele XIX şi XX. În 1965, sub conducerea lui Dumitru Tudor, Romula a devenit locul primelor demersuri sistematice de cercetare ştiinţifică. Cercetătorii şi-au concentrat eforturile în primul rând asupra fortului auxiliar A, precum şi asupra cartierului de nord al oraşului roman, locul de producţie al ceramicii, unde se afla şi necropola de nord. Cea din urmă este legată de două fortificaţii şi de o altă necropolă, la sud, printr-o lungă porţiune a drumului imperial.
Stare de conservare		bună / 03.04.2023
Riscuri antropice		Afectare parţială: 4 / 09.12.2020
Regim de proprietate		public; privat
Data ultimei modificări a fişei		29.12.2025

Componente în cadrul sitului

Categorie/ Tip	Epoca (Datare)	Cultura/ Faza culturală	Atestare documentară	Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului	Cod LMI
Aşezare	Neolitic dezvoltat	Vinča - Dudeşti
Aşezare	Eneolitic timpuriu	Boian / V
Aşezare	Eneolitic dezvoltat	Gumelniţa
Aşezare	Eneolitic dezvoltat	Sălcuţa / III		Este o aşezare de tip tell ce aparţine culturii Sălcuţa, faza evolutivă III. Prezintă şanţ şi val de apărare, iar la baza valului Fl. Marinescu a descoperit un topor de cupru de tip Jaszladany, varianta Târnăviţa, cu rol votiv şi aflat într-un context stratigrafic sigur. Acest topor de cupru tip Jaszladany a fost folosit de P. Roman ca unul din elementele principale care separă, din punct de vedere cronologic, culturile Sălcuţa şi Gumelniţa.
Aşezare	Epoca bronzului timpuriu	Coţofeni
Aşezare	La Tène (secolul al II-lea a. Chr.)	geto-dacică			OT-I-m-A-08527.03
Aşezare urbană	Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)			Trei presupuse fortificaţii militare romane au fost descoperite în satul modern Reşca la punctele „Cetate” (A), „Biserica Veche” (B) şi „Dealul Morii” (C). Potrivit unor oameni de ştiinţă, există doar două fortificaţii, fără cea din punctul „Dealul Morii” (C). Dimensiunile fortului auxiliar A sunt de 216 m x 182 m. Această fortificaţie a fost determinată ca având două faze de construcţie. Tabăra timpurie a fost construită în întregime din lemn şi gazon. A doua fază a inclus construcţia unui zid de cărămidă de doi metri grosime în timpul domniei lui Hadrian (117-138 p. Chr.). O cercetare arheologică preventivă realizată în anul 2025 pe strada Dealul Morii nr. 3, pe partea vestică a drumului, la aproximativ 100 m de castrul roman de la Biserica Veche, a identificat urmele unei locuinţe romane datate în secolele II-III p.Chr., interpretată de autori ca aparţinând unui meşter olar. Au fost documentate fragmente de zid din cărămidă romană, resturile unei vetre şi un perete realizat din cărămizi puse în cant, care delimita probabil spaţiul de locuire de cel destinat activităţilor meşteşugăreşti. Vatra, prevăzută cu un orificiu de aerisire, era ce s-a mai păstrat dintr-un cuptor pentru arderea ceramicii, indicând desfăşurarea unor activităţi de producţie ceramică în imediata vecinătate a castrului. Conform rezultatelor acestor investigaţii arheologice, Romula este cel mai important centru de producţie a ceramicii din întreaga provincie Dacia Inferioară (Malvensis). Situl arheologic Romula este interesant şi din perspectiva materialului arheologic, mai ales al ţiglelor ştampilate. În această fortificaţie s-au găsit un număr impresionant de ţigle cu ştampile de la numeroase trupe precum XI Claudia p. f., V Macedonica, legiunile VII Claudia Philippiana, XXII Primigenia Philippiana, numerus Syrorum Malvensium, cohors I Flavia Commagenorum si I SAG.	OT-I-m-A-08527.02
Aşezare	Epoca migraţiilor (secolele VI-VII p. Chr)
Cimitir	Epoca medievală (secolele al XIV-lea - al XVI-lea p. Chr.)				OT-I-m-A-08527.01
Aşezare deschisă	Epoca bronzului mijlociu	Verbicioara

Cercetare

	Tip	An	Observații	Instituția	Nume	Prenume
1.	cercetare preventivă	2025	Cercetare arheologică preventivă desfășurată între 27 octombrie și 31 octombrie 2025, în punctul Strada Dealul Morii nr. 3, în baza autorizației de cercetare nr. 585/21.10.2025, emisă de Ministerul Culturii. În suprafața cercetată, de 92,4 m², având forma unui dreptunghi cu lățimea de 8,3 m și lungimea de 11,2 m, orientată pe direcția N-S, s-a efectuat inițial decaparea mecanică a stratului vegetal, cu o grosime de aproximativ 35 cm. Pe întreaga suprafață s-a constatat prezența unui amestec de materiale contemporane (pungi de plastic, cioburi de sticlă), alături de cărămizi romane și fragmente ceramice preistorice, romane și medievale. După îndepărtarea stratului vegetal, s-a observat că aproximativ două treimi din suprafața cercetată erau ocupate de o groapă în care au fost descoperite artefacte aparținând epocii contemporane, precum o greutate de cântar, asociate cu materiale ceramice preistorice (ceramică Starcevo-Criș, Sălcuța și Coțofeni), romane și medievale. Groapa a fost cercetată până la adâncimea de 1,20-1,40 m, unde s-a atins nivelul steril. Situația stratigrafică s-a dovedit diferită în cealaltă treime a suprafeței. În colțul sud-vestic a fost surprins un fragment de zid roman, păstrat pe trei rânduri de cărămizi, observabil atât în profilul vestic, cât și în cel estic. În apropierea acestuia au fost identificate resturile unei vetre romane, iar la mică distanță de aceasta un perete realizat din cărămizi romane puse în cant. Acesta reprezenta, probabil, delimitarea dintre un spațiu de locuit și unul de lucru, despărțind zona cu vatra de un cuptor pentru arderea ceramicii. Din acest cuptor s-a păstrat doar vatra, perforată de un orificiu de aerisire. Instalația continuă sub profilul vestic, către proprietatea învecinată dinspre vest. În extremitatea nordică a acestei locuințe, în umplutura gropii, la adâncimea de 1,40 m, a fost descoperit un vas roman de bucătărie, de culoare neagră, păstrat aproape integral. De asemenea, din interiorul locuinței provin fragmente ceramice de uz comun, un fragment de terra sigillata și câteva ace de păr romane din os.	Muzeul Romanaţiului - Caracal	POPOVICI	Sabin
				Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti	SCHUSTER	Christian
				Muzeul Județean Olt	CIULAVU	Florin
				Muzeul Județean Olt	BLEAOANCĂ	Mihaela
				Direcția Județeană pentru Cultură Olt	COMĂNESCU	Laurențiu
				Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu" Giurgiu - Giurgiu	RĂBÎNCĂ	Iulia
				Universitatea "Valahia" Târgovişte	VOICILĂ	Valentin
2.	cercetare sistematică	2022	Fortificația centrală	Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice	NEGRU	Mircea
				Muzeul Judeţean Olt	CIULAVU	Florin
				Muzeul Judeţean Olt	BLEOANCĂ	Mihaela
				Muzeul Romanaţiului	POPOVICI	Sabin
				Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj	BĂLTEANU	Dan
				Direcţia Judeţeană pentru Cultură Olt	COMĂNESCU	Laurenţiu
				Colegiul Național "Ion C. Brătianu", Pitești	ARTENE	Ilinca
3.	cercetare geofizică	2022	Fortificația centrală	Geotesting SRL	JURESCHI	Silviu
				Geotesting SRL	DIACONU	Adrian
				Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București	CHITEA	Florina
					BARBU	Bogdan
				Muzeul Judeţean Olt	BLEOANCĂ	Mihaela
				Muzeul Romanaţiului	POPOVICI	Sabin
				Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti	CRUCERU	Nicolae
				Colegiul Național "Ion C. Brătianu", Pitești	ARTENE	Ilinca
4.	cercetare geofizică	2022		Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București	CHITEA	Florina
					BARBU	Bogdan
				Muzeul Judeţean Olt	BLEOANCĂ	Mihaela
				Muzeul Romanaţiului	POPOVICI	Sabin
				Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti	CRUCERU	Nicolae
				Colegiul Național "Ion C. Brătianu", Pitești	ARTENE	Ilinca
				Geotesting SRL	JURESCHI	Silviu
				Geotesting SRL	DIACONU	Adrian
5.	cercetare sistematică	2022	arheometrie	Universitatea Spiru Haret, București	NEGRU	Mircea
				Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor	BADICA	Petre
					ALEXANDRU-DINU	Andrei
					GRIGOROSCUTA	Maria A.
					ALDICA	Gheorghe V.
					SANDU	Viorel
					BARTHA	Cristina
					POLOSAN	Silviu
					GALATANU	Andrei
					KUNCSER	Victor
					ENCULESCU	Mihai
					LOCOVEI	Claudiu
					POROSNICU	Ion
					TISEANU	Ion
					FIERBINTEANU	Marilena
				Facultatea de Geografie, Universitatea din București	SAVULESCU	Ionuț
				Facultatea de Geografie, Universitatea din București	BATALU	Nicolae Dan
6.	cercetare geofizică	2019		Universitatea din Bucureşti	NEGRU	Mircea
				Universitatea din Bucureşti	ȘERBĂNESCU	Adrian
				Direcția Județeană pentru Cultură Olt	GUȚICĂ	Laurențiu
7.	cercetare sistematică	2019		*
				Universitatea din Bucureşti	NEGRU	Mircea
				Direcția Județeană pentru Cultură Olt	BĂLTEANU	Dan
					COMĂNESCU	Laurențiu
					GUȚICĂ	Laurențiu
					MUNTEANU	Florentin
				Muzeul Câmpiei Romanațiului Caracal	MIHAI	George
				Muzeul Câmpiei Romanațiului Caracal	POPOVICI	Sabin
				Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti	MUNTEANU	Ruxandra
				Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti	SCHUSTER	Christian
8.	neprecizat	2015		Universitarea Creștină "Dimitrie Cantemir" - Bucureşti	BELDIMAN	Corneliu
8.	neprecizat	2015		Universitarea Creștină "Dimitrie Cantemir" - Bucureşti	SZTANCS	Diana-Maria
9.	cercetare preventivă	2012	Punct: Dispensarul uman, Școala generală, proprietatea Cîrstea Nicușor	Universitatea "Spiru Haret" - București	NEGRU	Mircea
9.	cercetare preventivă	2012		Muzeul Romanațiului - Caracal	MIHAI	George
10.	cercetare geofizică	2002		GEI-PROSECO Bucureşti	SCURTU	Florin
11.	cercetare sistematică	1998		Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	POPILIAN	Gheorghe
				Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	BĂLTEANU	Dan
				Muzeul Municipiului București	NEGRU	Mircea
12.	cercetare sistematică	1997		Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	POPILIAN	Gheorghe
				Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	BĂLTEANU	Dan
				Muzeul Municipiului Bucureşti	NEGRU	Mircea
13.	cercetare sistematică	1996		Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	POPILIAN	Gheorghe
13.	cercetare sistematică	1996		Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	BĂTEANU	Dan
14.	cercetare sistematică	1995		Universitatea "Spiru Haret" - București	NEGRU	Mircea
				Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	POPILIAN	Gheorghe
				Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	BĂLTEANU	Dan
15.	cercetare sistematică	1994		Universitatea "Spiru Haret" - București	NEGRU	Mircea
				Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	POPILIAN	Gheorghe
				Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	BĂLTEANU	Dan
16.	cercetare sistematică	1983-1992		Muzeul Romanaţiului - Caracal	VASILESCU	Marin
				Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova	POPILIAN	Gheorghe
				Universitatea "Spiru Haret" București	NEGRU	Mircea

Bibliografie

1. Nica, Marin, Descoperiri ale complexului Boian V-Gumelniţa în Oltenia, 1985, 39 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)

2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)

3. Scurtu, Florin, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2003, 252, 159, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2069 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)

4. Popilian, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 1993, 252, 159, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=780 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)

5. Beldiman, Corneliu, Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane şi tehnologie din paleoliticul superior până în neoliticul timpuriu - Supplementum 2, Asociaţia Română de Arheologie, Studii de Preistorie, Bucureşti, 2007 [Publicaţie]

6. Beldiman, Corneliu, Around Black Sea in Antiquity: Metalworking and skeletal technologies reflected by ancient bone and antler anvils discovered in Romania, Republic of Moldova and Ukraine, Challenges and Opportunities for a Multilateral Cooperation, Proceedings of the International Conference on EU and Black Sea Regions, Giovanni Mineo Editore, Bagheria, 2013, 202-210 [Publicaţie]

7. Sztancs, Diana-Maria, Around Black Sea in Prehistory: Neolithic and Copper Age Adornments Discovered in Romania and Ukraine, Challenges and Opportunities for a Multilateral Cooperation CHALLENGES AND OPPORTUNITIES FOR A MULTILATERAL COOPERATION, Giovanni Mineo Editore, 2012, 199, http://eubsr.ucdc.ro/eubsr2012- vol1.pdf [Publicaţie]

8. Beldiman, Corneliu; Rusu-Bolindeț, V.; Sztancs, D.-M., Artefacte din materii dure animale descoperite la Istria-Sectorul Basilica extra muros, Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu”, Giurgiu, 2007, 181-190 [Publicaţie]

9. Beldiman, Rusu-Bolindeț, Sztancs, Bădescu, Ace de os descoperite la Histria- Sectorul Basilica extra muros, în V. Rusu-Bolindeţ, T. Sălăgean, R. Varga, Studia archaeologica et historica in honorem Magistri Dorin Alicu, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2010, 126-153 [Publicaţie]

10. Beldiman, Rusu-Bolindeț, Sztancs, Buzea, Animale, tehnologie şi artefacte preistorice din materii dure animale descoperite la Păuleni-Ciuc, jud. Harghita. Catalog, Sf. Gheorghe, 2012 [Publicaţie]

11. Beldiman, Corneliu; Negru, Mircea; Sztancs, Diana-Maria, Artefacte din materii dure animale descoperite recent la Romula, Sesiunea ştiinţifică „Romula – 50 de ani de la primele cercetări arheologice sistematice”, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, București, 2015 [Publicaţie]

12. Ciugudean, Daniela, Obiectele din os, corn şi fildeş de la Apulum, Bibliotheca Musei Apulensis V, V, Alba Iulia, 1997 [Publicaţie]

13. Elefterescu, Dan, Obiecte din os de la Durostorum. I., Pontica, 41, 2008, 219-297 [Publicaţie]

14. Negru, Mircea, Romula - capitala Daciei Malvensis. Cercetările arheologice din perioada 2003-2011, 2011, http://www2.spiruharet.ro/ facultati/ relatii-bucuresti/ cercetare/ 2c25f879c24da828ba15ce4516 c219c7.pdf [Publicaţie]

15. Negru, Mircea, Hotărani com. Fărcaşele, jud. Olt [Romula]. Punct: Trecerea CFR, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2011, București, 2012, 222-223 [Publicaţie]

16. Negru, Mircea, Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt [Romula]. Punct: Dispensarul uman, Şcoala generală, proprietatea Cîrstea Nicuşor, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2012, București, 2013, 176-177 [Publicaţie]

17. Negru, Mircea, Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt [Romula]. Punct Cetate, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2013, București, 2014, 43-45 [Publicaţie]

18. Negru, Mircea, Cercetările arheologice de la Romula, comunicare la Sesiunea ştiinţifică "Romula - 50 de ani de la primele cercetări arheologice sistematice", București, 2015 [Publicaţie]

19. Negru, Mircea, Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt [Romula]. Punct Cetate, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2015, București, 2016 [Publicaţie]

20. Popilian, Gheorghe, Un quartier artisanal à Romula, Dacia, N.S., 1976, 221-250 [Publicaţie]

21. Suceveanu, Alexandru, Les Thermes romaines, Histria, VI, București, 1982 [Publicaţie]

22. Sztancs, Diana-Maria, Industria materiilor dure animale în neo-eneoliticul din Transilvania. Repertoriu, tipologie, studiu paleotehnologic, date privind paleoeconomia. Baze de date, teză de doctorat, Sibiu, 2011 [Publicaţie]

23. Beldiman, Corneliu, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5526&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Cetate-2015 [Publicaţie]

24. Beldiman, Corneliu, Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2015, CCA, INP, București, 2016, 72-75, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5526&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Cetate-2015 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)

25. Beldiman, C.; Sztancs, D.-M., M., Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt [Romula]. Punct Cetate, Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2013, CCA, INP, București, 2014, 45-47 [Publicaţie]

26. Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Repertoriu de așezări și descoperiri, Sitech, Craiova, 2013, 106-107, https://www.academia.edu/6086198/Neo_eneoliticul_in_Oltenia_Repertoriu_de_asezari_si_descoperiri_Neo_Eneolithic_in_Oltenia_Collection_of_settlements_and_findings_ [Publicaţie]

27. Pătroi, Nicolae Cătălin, O completare la catalogul de așezări și descoperiri aparținând culturii eneolitice Sălcuța, Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie – Istorie, XXV, Muzeul Olteniei, Craiova, 2018, 52-53, fig. 85, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=71685-o-completare-la-catalogul-de-asezari-si-descoperiri-apartinand-culturii-eneolitice-salcuta--oltenia-studii-si-comunicari-muzeul-olteniei--xxv-2018 [Publicaţie]

28. Popilian, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1996, CIMec - Institut de Mémoire Culturelle, București, 1997, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=444&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-1996 [Publicaţie]

29. Neagru, Mircea, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC - Institutul de Memorie Culturală și Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" Târgoviște, București, 2009 [Publicaţie]

30. Popilian, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1996, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=288&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Villa-suburbana-1995 [Publicaţie]

31. Popilian, Gheorghe, Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Anul: 1994, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1994, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=138&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-1994 [Publicaţie]

32. Popilian, Gheorghe et all, Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Villa suburbana | Anul: 1997, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1997, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1998, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=548&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Villa-suburbana-1997 [Publicaţie]

33. Popilian, Gheorghe et all, Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Villa suburbana (Atelierele ceramice) | Anul: 1998, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1689&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Villa-suburbana-Atelierele-ceramice-1998 [Publicaţie]

34. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)

35. Negru, Mircea, 59. Reșca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Fortificația centrală | Anul: 2022, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2022, 2023 [Publicaţie]

36. Negru, Mircea, STUDIU ARHEOLOGIC ȘI ISTORIC PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOBROSLOVENI, JUDEŢUL OLT, Studiu istoric general de fundamentare Plan Urbanisti General - com. Dobrosloveni, jud Olt, Muzeul Romanațiului, Caracal, 2012 [Studiu istoric]

37. Popovici, Sabin; Schuster, Christian; Comănescu, Laurențiu; Ciulavu, Florin; Bleoancă, Mihaela; Răbîncă, Iulia; Voicilă, Valentin, Raport preliminar privind cercetările arheologice preventive efectuate pe teritoriul sitului arheologic Romula, în satul Reșca, comuna Dobrosloveni, județul Olt, Situl arheologic de la Romula, Str. Dealul Morii nr. 3, cod RAN 126754.01, cod LMI OT-I-s-A-08527, în punctul Str. Dealul Morii nr. 3, pe terenul proprietate privată aparținând familiei Preda, teren pe care urmează să se deruleze proiectul "Desființarea corpurilor C1 și C2 și construirea unei locuințe P+M, Muzeul Romanațiului, Caracal, 2025 [Document de arhivă]

38. Berciu, Dumitru, Arheologia preistorică a Olteniei, Arhivele Olteniei, XVIII, Craiova, 1939, 18-34 [Publicaţie]

39. Berciu, Dumitru, Contribuții la problema neoliticului în România în lumina noilor cercetări, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1961 [Publicaţie]

40. Nica, Marin, Cercetări arheologice de suprafață pe Valea Tesluiului, Contribuții Istorice, I, Craiova, 1972, 214-215, https://ro.scribd.com/document/470240038/Marin-Nica-cercetari-arheologice-pe-valea-tesluiului-contributii-istorice-1972 [Publicaţie]

41. Nica, Marin; Popovici, Sabin; Nica, Marcela, Cultura Dudești în Câmpia Romanațiului, Argesis, XX, Muzeul Județean Argeș, Piteşti, 2011, 12, https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Argesis/Argesis-20-Studii-si-comunicari-Muzeul-Judetean-Arges-2011.pdf [Publicaţie]

42. Negru, Mircea, Contributions to the Archaeological Repertoire of Olt County, Dobrosloveni Commune, Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, XXV, Craiova, 2024, 23-49, https://www.researchgate.net/publication/388574720_Contributions_to_the_Archaeological_Repertoire_of_Olt_County_Dobrosloveni_Commune [Publicaţie]

43. Negru, Mircea; Schuster, Cristian, Romula, Seria Rapoarte Arheologice, III, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2017 [Publicaţie]

44. Popilian, Gheorghe, Ceramică romană din Oltenia, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1976 [Publicaţie]

45. Răbîncă, Iulia; Popovici, Sabin, Cercetări arheologice de suprafaţă în zona Caracal (I)/ Surface archaeological research in the Caracal area (I), Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie - Istorie, XXVII, Muzeul Olteniei, Craiova, 2020, 105-128, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=100083-cercetari-arheologice-de-suprafata-in-zona-caracal-i-surface-archaeological-research-in-the-caracal-area-i--oltenia-studii-si-comunicari--27-xxvii-2020 [Publicaţie]

46. Popovici, Sabin; Răbîncă, Iulia; Comănescu, Laurențiu; Voicilă, Valentin; Pălcău, Gavrilă, Surface researches on the valley of the Frăsinet river (Frăsinetul de Pădure village, Dobrosloveni commune, Olt county), I, Cercetări arheologice, 2, 30, Muzeul Național de Istorie a României, București, 2023, 409-432, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=211589-surface-researches-on-the-valley-of-the-frasinet-river-frasinetul-de-padure-village-dobrosloveni-commune-olt-county-i--cercetari-arheologice-ca--2-xxx-2023 [Publicaţie]

47. Popovici, Sabin; Lazăr, Simona; Comănescu, Laurențiu; Voicilă, Valentin, Cercetări arheologice de suprafață în Câmpia Romanațiului (I) / Surface archaeological researches in the Romanați Plain (I), Arhivele Olteniei, 37, Craiova, 2023, 19-36 [Publicaţie]

48. Ștefan, Cristian Eduard, Notă asupra unor materiale preistorice de la Romula, Buletinul Muzeului Județean Teleorman. Seria Arheologie, 10, Muzeul Județean Teleorman, Alexandria, 2018, 109-130, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=25987-buletinul-muzeului-judetean-teleorman-bmjt--10-2018 [Publicaţie]

49. Tudor, Dumitru, Oltenia romană. Ediția a IV-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1978 [Publicaţie]

50. Dumitru, Tudor, Romula, Editura Meridiane, București, 1968, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=4088-romula--1968 [Publicaţie]

51. Dumitru, Tudor, Oltenia romană (ediția a III-a), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1968, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=8089-oltenia-romana-editia-a-iii-a-revizuita-si-adaugita--1968 [Publicaţie]

52. Negru, Mircea, Stamped building materials discovered at Reşca-Romula, Arhivele Olteniei. Serie Nouă, 34, Editura Academiei Române, București, 2020, 39-48, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=205986-stamped-building-materials-discovered-at-resca-romula--arhivele-olteniei-serie-noua--34-2020

53. Isvoranu, Theodor, Monede din perioada romană provenite din vechile săpături arheologice de la Romula, Materiale și cercetări arheologice, 21, Editura Academiei Române, București, 2025, 183-196, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=211305-monede-din-perioada-romana-provenite-din-vechile-sapaturi-arheologice-de-la-romula--materiale-si-cercetari-arheologice-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--21-2025 [Publicaţie]

54. Vlădescu, Cristian M., Fortificaţiile romane de la Romula-Malva şi problema comunităţii aşezărilor / Les fortifications de Romula-Malva et le problème de la continuité du site, Muzeul Național, VI, Muzeul Național de Istorie a României, București, 1982, 123-130, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=34024-fortificatiile-romane-de-la-romula-malva-si-problema-comunitatii-asezarilor-les-fortifications-de-romula-malva-et-le-probleme-de-la-continuite-du-site--muzeul-national--vi-1982 [Publicaţie]

Fotografii sit