În timpul cercetării arheologice de tip diagnostic intruziv, din anul 2023, având în vedere planul terenului şi orientarea (100×50 m, aproximativ EV-NS), precum şi amplasamentul viitoarelor construcţii, au fost proiectate un număr de 6 secţiuni (s.1, S.2, S.3, S.4, S.5, S.6) orientate în funcţie de configuraţia terenului (pe direcţia V-E, cea lungă); secţiunile au fost proiectate pe lungimi de 100 m şi lăţime de 1 m; distanţa dintre secţiuni a fost de 10 m, cu excepţia ultimelor două (S.5 şi S.6) pentru care s-a păstrat distanţa de 9 m (pentru a nu intra cu utilajul pe proprietate vecină). Secţiunile exterioare (S.1 şi S.6) au avut lungimea de 100 m, celelalte (interioare) au fost cercetate prin segmente de câte 20 de m, excavate intercalat cu 20 m neexcavat; astfel, în cazul S.2 - S.5 au fost excavate un număr de 10 segmente de câte 20 m. Prin urmare, au fost trasate 2 secţiuni de 100 m şi alte 10 segmente de câte 20 m. Secţiunile cercetate au acoperit aproximativ 400 mp, ceea ce înseamnă cca 8% din suprafaţă expusă diagnosticului arheologic.
Stratigrafia terenului este una simplă. Sub 20 cm de strat afectat de arături care are o culoare mai închisă, consistenţă prăfoasă, dar foarte uscat în lipsa culturii agricole, urmează un start argilos, culoarea gălbuie. Pe alocuri, la cca 0,60 m am identificat depozitul natural de pietriş (pietrişuri de Cândeşti). Această situaţie stratigrafică naturală este specifică Câmpiei Române în acest areal geografic, observată în cazul numeroaselor intervenţii preventive în cazul tumulilor preistorici cercetaţi în jurul Ploieştiului, dar şi a altor săpături arheologice derulate în zonă.
În pământul argilos, la adâncimi de 0,40-0,50 m am identificat cu totul izolat fragmente ceramice, puternic corodate. Singura grupare de ceramică a fost identificată în S.6, metru 30. Este foarte corodată, pe alocuri rulată, fără să putea avea o încarare cronologică clară. Probabil ar putea aparţine perioadei preistorice, epoca bronzului, fără să putem preciza o eventuală cultură, segment cronologic (Fig. 4). Menţionăm că S.6 este situat la extremitatea sudică a cercetării, ceea ce ar putea fi un indiciu despre o posibilă locuire ceva mai consistentă la sud de zona cercetată, deci în afara perimetrului diagnosticat.