Site Information
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
RAN Code
|
|
13178.25 |
Name
|
|
Biserica Sf. Ioan din Piteşti |
County
|
|
Argeş |
Commune
|
|
Municipiul Piteşti |
City/Town/Village
|
|
Piteşti |
Address
|
|
Strada Trivalea, nr. 2 |
Landmark
|
|
Biserica se află în centrul oraşului Piteşti, în apropierea Teatrului „Alexandru Davila”, la intersecţia străzilor Trivale, Smeurei şi Armand Călinescu. |
Hydrographic landmark - name
|
|
Argeş |
Hydrographic landmark - type
|
|
râu |
Land utility
|
|
locuire |
Site Class
|
|
structură de cult |
Site Type
|
|
edificiu religios |
Description
|
|
La 10 aprilie 1728 s-a desăvârşit construcţia din lemn a Bisericii Sf. Ioan Botezătorul pe locul actualului Foişor de Foc. Întrucât, la 1806 se afla deja în ruină, negustorul Hagi Matei Ţăcălie a ridicat o altă biserică cu acelaşi hram pe amplasamentul actual. Între anii 1881-1888, ambele biserici, şi cea din lemn şi cea înălţată de Hagi Matei Ţăcălie, au fost demolate. Pe locul celei dintâi a fost ridicat Foişorul de Foc, iar cea de-a doua a fost construită pe acelaşi amplasament, tot din zid, la iniţiativa episcopului Argeşului, Ghenadie, cu sprijinul regelui Carol I (1866-1914), deoarece era prea mică pentru numărul enoriaşilor. Biserica a fost ridicată în anul 1881, pictura în ulei, în stil realist, fiind realizată în 1888 de Costin Petrescu. Sfinţirea lăcaşului a avut loc în acelaşi an, la 18 decembrie. |
Notes
|
|
Zona de protecţie se constituie: pe str. Victoriei, de la limita sudică a Teatrului Al. Davila până la intersecţia cu str. Maternităţii, pe str. Maternităţii, pe str. G-ral C. Cristescu, pe str. Trivale până la str. Intrarea Mărăşeşti, pe limitele proprietăţilor până la str. G-ral C. Cristescu, din str. G-ral Cristescu până la teatru pe limita proprietăţilor. |
Discoverer
|
|
- |
State of preservation
|
|
foarte bună / 25.11.2020 |
Natural hazards
|
|
Cutremur: 4 / 25.11.2020; Inundaţii: 1 / 25.11.2020; Incendii: 4 / 25.11.2020; Insecte: 1 / 25.11.2020; Tornade: 1 / 25.11.2020; Exces de apă în sol: 1 / 25.11.2020; Exces de salinitate în sol: 1 / 25.11.2020; Exces de aciditate în sol: 1 / 25.11.2020 |
Human risk
|
|
Incendii provocate: 1 / 25.11.2020 |
Ownership
|
|
privat |
Owner
|
|
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului |
Last record update
|
|
26.04.2023
|
|
|
Finds
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
Biserică
|
Epoca modernă
(Sec. XIX)
|
|
|
Biserica a fost ridicată în anul 1881 pe locul uneia mai vechi, de la începutul sec. XIX. De la vechea biserică provine a lui Hagi Matei Ţăcălie provine un discos de argint, de 16 cm diametru, păstrat în colecţia de obiecte ale lăcaşului: literă de 0,5 cm, săpată pe bordura din faţă a piesei: „Leca, Niaga, Jioiţa; 1807”. Lăcaşul este relativ mare, având o suprafaţă clădită de 276 metri pătraţi. Construită din cărămidă şi mortar de var, biserica este învelită cu tablă de cupru. Plan de tip navă, cu altarul terminat în semicerc, iar în faţă cu un pridvor aproape pătrat, închis, mai mic în toate privinţele decât restul clădiri, având trei uşi în două canaturi, câte una pe fiecare din cele trei laturi ale sale şi două ferestre în partea din faţă. Mai înainte, biserica avea două turle de lemn îmbrăcate pe dinafară în tablă de fier plumbuită. Turla cea mare, deschisă în interior, era tencuită şi zugrăvită, iar turla cea mică servea de clopotniţă. Cea din urmă a ars însă, în totalitate în anul 1985, fiind înlocuită cu una din ciment şi fier-beton. În trecut, a adăpostit mai multe obiecte care proveneau de la Schitul Buliga, inclusiv clopotul şi câteva icoane. De-a lungul timpului, bisericii i s-au făcut o serie de reparaţii, parţiale şi capitale, fără însă, a i se aduce o modificare structurală. Cea mai însemnată acţiune de acest gen s-a desfăşurat în anul 1914, sub păstorirea preoţilor Gehorghe Mieclescu şi Ştefan Teodorescu, când, cu cei 33.619 lei realizaţi din vânzarea terenului donat bisericii de Zinca Rădulescu, şi din alte contribuţii, s-au întreprins următoarele reparaţii: învelirea bisericii cu tablă de fier plumbuit, introducerea luminii electrice, pardosirea cu mozaic încrustat cu ornamentaţie; spălarea şi recondiţionarea picturii şi refacerea ornamentaţiilor; repoleitul tâmplei cu aur pe fond de argint; dotarea bisericii cu sfeşnice, strane şi iconostas de alamă, achiziţionarea a cinci vitralii mari cu care s-au dublat ferestrele din biserică; tot atunci s-a construit şi casa parohială. În anul 1930 s-au făcut lucrări de subzidire în anumite puncte atinse de igrasie şi lucrări de protejare a tencuielilor la aproape tot corpul bisericii. În anul 1934 s-a reparat altarul cu scândură de brad. Între anii 1940-1941, în urma stricăciunilor provocate de cutremurul din 1940, biserica a fost legată cu fier în exterior, iar pictura a fost spălată şi recondiţionată. În 1947 s-au rfăcut, din stejar sculptat, tronul arhieresc din altar şi stranele pentru credincioşi din naos şi pronaos, în număr de 34. Reparaţii capitale s-au întreprins şi în anii 1966-1969, începând cu turlele şi acoperişul bisericii, îndreptându-se şi consolidându-se crucile de pe turle şi altar, au fost înlocuite jgheaburile, s-a recondiţionat învelitoarea, s-a văruit biserica, s-a procurat şi instalat paratrăsnetul.
|
|
|
|
Research
|
|
Type
|
Year
|
Observations
|
Institution
|
Name
|
Forename
|
1.
|
periegheză
|
2020
|
|
Muzeul Județean Argeș
|
PĂDURARU
|
Marius
|
DUMITRESCU
|
Ion
|
|
Bibliography
|
1.
Bălan, Constantin, Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Județul istoric Argeș (sec. XIV-1848), Editura Academiei Române, București, 1994, 377 [Publicaţie]
|
2.
Constantinescu, Grigore, Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Pitești, 2016, https://en.calameo.com/read/001218171578889b7ddcc [Publicaţie]
|
3.
Greceanu, Eugenia, Ansamblul urban medieval Pitești, ediția a II-a, Paralela 45, Pitești, 92-93 [Publicaţie]
|
4.
Mavrodin, Teodor, Episcopia Argeșului (1793‒1949), Piteşti, 2005, 312 [Publicaţie]
|
5.
Păduraru, Marius, 2020 [Fişă de sit] (site record source)
|
|
|
|
Site
Photos
|