Cele două complexe identificate în punctul strada Oaşului nr. 1, aflate probabil la periferia sitului neolitic, prin materialul ceramic identificat se atribuie descoperilor de tip Suplacu de Bacău/Porţ-Corău II, fiind un sit intermediar între cel de la Pericei-Keller Tag şi cel de la Porţ/ Suplacu de Barcău, iar în datare absolută între 4900-4700 î.Chr.

A treia fază delocuire neolitică se caracterizează prin înmormântări cu depunerea defuncţilor chirciţi, pe o parte, şi cu inventar funerar compus din vase cu ofrande.

În epoca romană, datorită controlului militar exercitat de către romani dinspre limesul meseşan, aşezările dacilor liberi şi ai altor „barbari” au fost amplasate în zonele de şes, mai uşor de supravegheat. Este şi cazul aşezării dacice din epoca romană de la Şimleu Silvaniei, amplasată
între străzile T. Vladimirescu – Oaşului –G .Coşbuc - Horea, pe malul văii râului Crasna.

Deşi au fost descoperite sporadic fragmente ceramice medievale târzii, în punctul cercetat, nu au fost descoperite complexe arheologice.