Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   140388.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   SJ-I-s-A-04862
Nume   Situl arheologic de la Buciumi - Grădişte
Județ   Sălaj
Unitate administrativă   Buciumi
Localitate   Buciumi
Punct   Grădişte
Punct alte denumiri   Cetate; Câmpul Cetăţii
Punct alte denumiri, alte limbi   Vármező
Reper   Situl arheologic se află la 500 m nord-vest de centrul satului, pe capătul unui platou înalt situat între văile Sângiorzului şi cea a Lupului.
Reper hidrografic - nume   Agrijul
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Fortul de la Buciumi este situat la graniţa de nord-vest a Daciei, pe o terasă înaltă formată la confluenţa a două pâraie minore, la doar 1,4 km vest de Valea Agrijului. A blocat un traseu mai mic de incursiune peste Munţii Meseşului dinspre nord, prin valea Rag. Mai mult, fortul a avut un rol important în paza căii de comunicaţie care ajungea la Bologa la sud-vest şi la Românaşi la nord-est, de-a lungul văii Agrijului.
Observații   Platoul pe care a fost construit castrul prezintă o înclinaţie spre sud.
Suprafața sitului   22,46 ha
Stare de conservare   medie / 25.09.2019
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 25.09.2019
Regim de proprietate   mixt
Data ultimei modificări a fişei   06.02.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
unelte Eneolitic neprecizată      
Castru auxiliar  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană  

Iniţial castrul roman a avut incintă de pământ, construită cu dimensiunile de 128 X 160 m, imediat după cucerire de către Coh I Augusta. Incinta de piatră de 134 X 167 m, a fost construită după anul 115 de cohort II Nervia Brittorum miliaria Pacensisi. Castrul cu incintă de pământ avea colţurile orientate pe direcţia punctelor cardinale principale. Porta praetoria nu se găseşte orientată spre frontieră. Nu se respectă astfel regula de orientare a unui astfel de obiectiv. Porta praetoria era orientată spre Valea Agrijului de azi, spre drumul ce venea dinspre Porolissum şi mergea spre Resculum. Spre frontieră era orientată porta decumana.

Potrivit lui K. Torma, ruinele fortului erau încă vizibile deasupra solului la mijlocul secolului al XIX-lea. Săpăturile sistematice au fost însă efectuate doar între 1963 şi 1976. Aceasta rămâne cea mai amplă cercetare arheologică a oricărui fort roman din Dacia. Investigaţiile s-au concentrat pe părţile centrale (latera praetorii) şi frontale (praetentura) ale fortului, precum şi pe apărarea acestuia. Au fost scoase la lumină mai multe clădiri: patru barăci şi clădirea sediului (Principia) integral, casa comandantului (pretoriu) şi alte structuri (inclusiv hambare şi anexe) parţial. Au fost de asemenea identificate toate porţile, colţurile şi turnurile de interval. A fost descoperită o bogăţie de material arheologic, variind de la ceramică, accesorii de îmbrăcăminte şi articole de zi cu zi până la arme, accesorii şi echipamente militare. Săpăturile au fost efectuate din nou în 1997, când Principia a fost restaurată, şi din nou în 2015, înainte de alte lucrări de reconstrucţie. Săpăturile recente au scos la iveală incinta de sud şi parţial de sud-est a fortului, cu porţile corespunzătoare, turnurile de colţ şi interval, precum şi o parte din drumurile interioare principale. Aceste elemente au fost ulterior reconstruite, din păcate, nu la standarde adecvate.

SJ-I-s-A-04862 
Aşezare  Neolitic neprecizată      
vicus  Epoca romană ( secolele al II-lea-III-lea p.Chr.) romană  

Vicus-ul a existat în paralel cu garnizoana până în anul 275 p. Chr. când armata romană a fost retrasă din spaţiul provinciilor dacice. Nu se cunosc urme ale unei locuiri postromane.

Investigaţiile geofizice şi cercetările de teren efectuate în anii 1960-1970 au indicat existenţa unor structuri la nord-est de fort. Un şanţ de probă realizat în anii 1960 a confirmat existenţa unor structuri tot la sud-est. Aşadar, cert este că aşezarea civilă (vicus) se întindea pe acelaşi platou, la est de fort, deşi nu a fost niciodată cercetată efectiv.

 
Terme  Epoca romană ( secolele al II-lea-III-lea p.Chr.)    

Pe baza semnelor de recoltă, o clădire dreptunghiulară mare (26 x 25 m) a fost conturată la aproximativ 63 m nord-vest de poarta de nord, despre care se crede că este baia fortului.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2015

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău BĂCUEŢ - CRIŞAN Dan
BEJINARIU Ioan
CULIC Vasile Daniel
POP Horea
PRIPON Emanoil
DEAC Dan
2. cercetare preventivă 2013

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău BEJINARIU Ioan
BĂCUEȚ-CRIȘAN Dan
CULIC Daniel Vasile
3. cercetare sistematică 1997

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău BEJINARIU Ioan
Universitatea de Vest Timișoara TIMOC Călin
4. cercetare sistematică 1963-1976

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca CHIRIȚĂ Eugen
Universitatea Babeş-Bolyai GUDEA Nicolae
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău LUCĂCEL Vasile
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei POP Constantin

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, nr.175 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 2005, poz. 54 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
4. Luca, Sabin Adrian; Gudea, Nicolae, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, Sibiu, 2010, 33 [Publicaţie]
5. Bejinariu, Ioan, Buciumi | Judeţ: Sălaj | Punct: Grădişte, Cetate | Anul: 2015, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 124-125, Pl. 1, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5564&d=Buciumi-Salaj-Gradiste-Cetate-2015 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Gudea, Nicolae, Castrul roman de la Buciumi, Cluj- Napoca, 1972 [Publicaţie]
7. Gudea, Nicolae, Castrul roman de la Buciumi-Das Römergrenzkastell von Buciumi, Zalău, 1997 [Publicaţie]
8. Doina, Nejur, Studiu de fundamentare privind evoluţia istorico-urbanistică a localităţilor comunei Buciumi, 2011, 94 [PUG]
9. Marcu, Felix, Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2020 [Fişă de sit]
10. Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2020, http://limesromania.ro/ro/articole/situri-arheologice/ [Publicaţie]
11. Bejinariu, Ioan et all, Buciumi | Judeţ: Sălaj | Punct: Grădişte | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5228&d=Buciumi-Salaj-Gradiste-2013 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
12. Torma, K., Adalékok északnyugati Dácia föld- és helyiratához, Pesta, 1864, 11-12 [Publicaţie]
13. Gooss, Carl, Chronik der archäologischen Funde Siebenbürgens, Hermannstadt, 1876, 120 [Publicaţie]
14. Torma, K., A limes dacicus felső része, Budapesta, 1880, 75, 116, 119, 127 [Publicaţie]
15. Russu, Ion I., Castrul și garnizoana romană de la Buciumi, Studii și Cercetări de Istorie Veche, 10, 2, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1959, 305-318, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=117978-castrul-si-garnizoana-romana-de-la-buciumi-raion-zalau-contributie-la-istoria-militara-a-daciei--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--lie-decembrie-2-x-1959 [Publicaţie]
16. Macrea, Mihai, Castrul roman de la Buciumi (jud. Sălaj). Săpăturile din 1963-1968, Acta Musei Napocensis, 6, Muzeul de Istorie Cluj, Cluj-Napoca, 1969, 149-158, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=104061-castrul-roman-de-la-buciumi-jud-salaj-sapaturile-din-1963-1968--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--vi-1969 [Publicaţie]
17. Chirilă, Eugen; Gudea, Nicolae; Lucăcel, Vasile; Pop, Constantin, Das Römerlager von Buciumi. Beiträge zur Untersuchung des Limes der Dacia Porolissensis, Cluj, 1972 [Publicaţie]
18. Gudea, Nicolae; Lucăcel, Vasile, Inscripții și monumentele sculpturale în Muzeul de Istorie și Artă din Zalău, Zalău, 1975 [Publicaţie]
19. Landes, Amalia, Propuneri pentru o reconstituire grafică a castrului roman de la Buciumi. I. Elementele incintei, Acta Musei Porolissensis, 3, I. P. Cluj, Cluj-Napoca, 1979, 411-425, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=102905-propuneri-pentru-o-reconstituire-a-castrului-roman-de-la-buciumi-i--acta-musei-porolissensis--iii-1979 [Publicaţie]
20. Landes, Amalia; Gudea, Nicolae, Propuneri pentru o reconstituire grafică a castrului roman de la Buciumi. II. Clădirea comandamentului, Acta Musei Porolissensis, 4, I. P. Cluj, Cluj-Napoca, 1980, 210-222, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=102929-propuneri-pentru-o-reconstituire-grafica-a-castrului-roman-de-la-buciumi-ii-cladirea-comandamentului--acta-musei-porolissensis--iv-1980 [Publicaţie]
21. Landes, Amalia; Gudea, Nicolae, Propuneri pentru o reconstituire grafică a castrului roman de la Buciumi. III. Bărăcile, Acta Musei Porolissensis, 5, Muzeul de Istorie și Artă Zalău5, Zalău, 1981, 247-272 [Publicaţie]
22. Gyemant, Amalia; Gudea, Nicolae, Propuneri pentru o reconstituire grafică a castrului roman de la Buciumi. I-IV, Acta Musei Porolissensis, 8, Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Zalău, 1984, 165-207, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=30625-castrul-roman-de-la-buciumi-propuneri-pentru-o-reconstituire-grafica-i-iv--acta-musei-porolissensis--viii-1984 [Publicaţie]
23. Gudea, Nicolae, Contribuții la paleografia latină romană din Dacia. I. Inscripții pe cărămizi și țigle, Acta Musei Porolissensis, 11, Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Zalău, 1987, 91-158, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=21259-contributii-la-paleografia-latina-romana-din-dacia-i-inscriptii-pe-caramizi-si-tigle--acta-musei-porolissensis--xi-1987 [Publicaţie]
24. Gudea, Nicolae, Castrul roman de la Buciumi / Das Römergrenzkastell von Buciumi, Zalău, 1997 [Publicaţie]
25. Gudea, Nicolae, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, Jahrbuch des Römisch-germanischen Zentralmuseums, 44, Mainz, 42-43 [Publicaţie]
26. Timoc, Călin; Bejinariu, Ioan, Cercetări arheologice în Principia castrului roman de la Buciumi, Acta Musei Porolissensis, 23, 1, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Zalău, 2000, 345-357, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=30949-cercetari-arheologice-in-principia-castrului-roman-de-la-buciumi--acta-musei-porolissensis--i-xxiii-1-2000 [Publicaţie]
27. Marcu, Felix, The Internal Planning of Roman Forts of Dacia, Cluj-Napoca, 2009, 36-53 [Publicaţie]
28. Găzdac, Cristian; Pripon, Eugen, Castrul auxiliar de la Buciumi (Coins from Roman Sites and Collections of Roman Coins from Romania 8), Cluj-Napoca, 2012 [Publicaţie]
29. Petruț, David, Pottery and military life. The ceramic assemblages from the barracks of the auxiliary fort at Buciumi, Dacia Porolissensis, Studii și Cercetări asupra Frontierelor Imperiului Roman de pe teritoriul României, Mega, Cluj-Napoca, 2018, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=603-pottery-and-military-life-the-ceramic-assemblages-from-the-barracks-of-the-auxiliary-fort-at-buciumi-dacia-porolissensis [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll