Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   142435.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   SJ-I-s-A-04953
Name   Situl arheologic de epocă romană de la Românaşi - La Cetate (Largiana)
County   Sălaj
Commune   Românaşi
City/Town/Village   Românaşi
Place   La Cetate
Landmark   Situl arheologic se găseşte la sud-vest de localitatea Românaşi, pe un platou din estul dealului Arinului.
Hydrographic landmark - name   Treznea, Ciumarna
Hydrographic landmark - type   pârâu
Geomorphology   deal
Land utility   agricultură; cimitir
Site Class   locuire
Site Type   aşezare militară
Description   Situl arheologic de la Românaşi este situat pe un promontoriu cu vedere la valea Agrijului, la doar 7 km sud de Brusturi.
Notes   Rolul cel mai important al castrului a fost acela de a supraveghea intersecţia drumului imperial Porolissum - Napoca, care duce în interiorul provinciei, cu drumul militar Bologa - Porolissum de-a lungul văii Agrijului. Amplasarea fortului între două pârâuri la sud şi nord a oferit şi un avantaj tactic.
Date of discovery   1864
Site Surface   16.38 ha
State of preservation   bună / 09.02.2023
Human risk   Afectare parţială: 3 / 25.02.2022; Agricultură intensivă: 4 / 25.02.2022
Ownership   mixt
Last record update   09.02.2023
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
unelte / lamă Neolitic neprecizată      
Castru auxiliar  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.) romană  

Astăzi, castrul auxiliar este vizibil ca un dreptunghi, cu marginile ridicate cu aproximativ 1,5 m de la nivelul solului. Au fost stabilite două faze. Prima, cu incintă din lemn şi pământ, măsoară 122 x 152 m. Meterezul avea în jur de 8 m lăţime şi se mai păstrează la o înălţime de 1 m. Iniţial a avut două şanţuri, primul de 4,2 m lăţime şi 3 m adâncime, iar al doilea de 8,60 m lăţime şi 4,50 m adâncime. Fortificaţia a fost reconstruită în piatră la o dată nedeterminată. A fost uşor mărită, rezultând o formă dreptunghiulară de 130 x 155 m (2,06 hectare) delimitată de un zid de piatră de 1,20 m lăţime aşezat în faţa palisadei anterioare. În această fază, primul şanţ pare să fi fost umplut.
Localizarea fortificaţiei era cunoscută încă din 1864, dar au fost efectuate săpături arheologice limitate abia în 1959 şi 1996. Au fost săpate tranşee înguste în primul rând pe părţile laterale ale fortificaţiei, vizând apărarea acesteia. Au fost identificate poarta de est, probabil principală (Porta Pretoria), porţile de sud şi de vest, precum şi două turnuri de interval. O secţiune arheologică din interiorul fortului a localizat clădirea sediului (Principia) şi urme de barăci de barcă şi stropire. Investigaţiile non-invazive efectuate în ultimii ani au pus în evidenţă drumurile interioare, amplasarea blocurilor de barăci şi conturul Principia.

Castrul nu este acoperit de construcţii ulterioare, dar se află lângă actualul cimitir al satului. Incinta fortificaţei este vizibilă la sol, dar întreaga suprafaţă este intens cultivată.

SJ-I-s-A-04953.01 
vicus militar  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.) romană  

Descoperirile din urma perieghezelor sugerează că aşezarea se întindea înspre nord, vest şi mai ales la est de castru.

Zona aşezării civile a fost cercetată doar prin evaluare de teren şi periegheze.

SJ-I-s-A-04953.02 
Castru auxiliar  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.)    

Castrul auxiliar a fost identificat abia recent, în urma unui sondaj LiDAR care i-a conturat clar conturul dreptunghiular cu colţuri rotunjite, ceea ce este foarte specific unui fort roman. Este situată pe un deal (270 m altitudine) cu vedere la valea Agrijului, chiar peste pârâul Ciumărna de cel mai cunoscut fort auxiliar de la Românaşi – Cetate.
Spre deosebire de cel din urmă fort, care are laturile lungi orientate est-vest, fortul nou identificat a fost orientat nord-sud. De asemenea, este mai mare, măsurând 120 x 180 m.
Astăzi, fortul este greu vizibil la sol. Incinta sa se ridică cu 0,3 – 0,9 m de la sol. Deoarece a fost descoperit exclusiv prin mijloace neinvazive, nu se cunosc încă date despre cronologia, fazele, aspectul intern sau garnizoana. Pentru moment, judecând după aspectul actual, se poate presupune că fortul nu avea o împrejmuire de piatră, ci doar una din lemn şi pământ.
Este foarte puţin probabil ca cele două forturi de la Românaşi să fie contemporane. Prin urmare, până când se vor efectua mai multe cercetări, se poate doar specula că fortul recent descoperit ar fi aparţinut unei faze anterioare a stabilirii frontierei.

 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. evaluare de teren 2017

LiDAR

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei * *
2. evaluare de teren 2013

Geofizică

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca OPREANU Coriolan Horațiu
3. evaluare de teren 1998

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău BEJINARIU Ioan
4. sondaj 1996

Muzeul Judeţean de Istorie și Artă Zalău TAMBA Dumitru
5. sondaj 1959

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca MACREA Mihai
MITROFAN Ioan

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, nr.816 [Publicaţie] (site record source)
3. Institutul Național al Patrimoiului, Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 2019, poz. 238 [Publicaţie] (site record source)
4. Sabin, Luca Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, Sibiu, 2010, 95 [Publicaţie]
5. Marcu, Felix, Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2020 [Fişă de sit]
6. Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2020, http://limesromania.ro/ro/articole/situri-arheologice/ [Publicaţie]
7. Bejinariu, Ioan, Românaşi | Judeţ: Sălaj | Anul: 1998, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1998, CIMEC, 1999, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1688&d=Romanasi-Salaj-1998 [Publicaţie] (site record source)
8. Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2023 [Fişă de sit]
9. Macrea, Mihai; Rusu, Mircea; Mitrofan, Ioan, Castrul roman de la Românași, Materiale și cercetări arheologice, VIII, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1962, 499-501, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122691-santierul-arheologic-porolissum--materiale-si-cercetari-arheologice--8-1962 [Publicaţie]
10. Alicu, Dorin, Turnuri de porți la castrele romane din Dacia, Acta Musei Napcensis, X, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1973, 107-126, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=18531-turnuri-de-porti-la-castrele-romane-din-dacia--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--x-1973 [Publicaţie]
11. Tamba, Dumitru-Gheorghe, Castrul roman de la Românaşi - Largiana / Das Römergrenzkastell von Românaşi - Largiana, Zalău, 1997 [Publicaţie]
12. Gudea, Nicolae, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, Jahrbuch des Römisch-germanischen Zentralmuseums, 44, Mainz, 1997, 43-44 [Publicaţie]
13. Marcu, Felix, The Internal Planning of Roman Forts of Dacia, Cluj-Napoca, 2009, 101 [Publicaţie]
14. Grec, M.I., Din istoria militară a Daciei Porolissensis: trupele auxiliare, Arad, 2010, 47-50 [Publicaţie]
15. Opreanu, Coriolan; Lăzărescu, Vasile, The Evolution of the Civilian Settlement at Porolissum in the Light of the New Research, EphNap, 26, 2016, 67-71 [Publicaţie]
16. Cociș, Horațiu, Surface and low altitude surveys on the military vici from Sălaj County (Dacia Porolissensis), Analele Banatului, 26, Mega, Cluj- Napoca, 2018, 35-52, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=101147-surface-and-low-altitude-surveys-on-the-military-vici-from-salaj-county-dacia-porolissensis--analele-banatului--xxvi-2018 [Publicaţie]
 
Site Photos

Scroll