Biserica, de dimensiuni remarcabile, are un plan treflat cu abside semi circulare; lungimea este de 21 m, iar lăţimea de 8 m; grosimea zidurilor variază intre 1,20 şi 1,40 m. Temelia şi probabil o bună parte din pereţi erau construite din gresie legată cu mortar; partea superioară a zidurilor şi bolţile vor fi fost măcar în parte construite din bolovani de tuf calcaros.
Din cauza aşezării în pantă uşoară şi în funcţie de greutatea pe care o avea de suportat, temelia era în trepte, peretele de vest al pronaosului la 1,10 m, peretele despărţitor al naosului de pronaos la 1,60 m, iar ab sida principală la 2,30 m faţă de podeaua bisericii.

Biserica a fost înconjurată de un cimitir din care s-au săpat 14 morminte, la care se adaugă mai multe altele răvăşite în momentul construirii bise ricii sau la săparea altor morminte. Scheletele sînt în general rău conservate şi situate la o adincime de aproximativ de 1 m. Orientarea lor variază între VNV 290°-ESE 110° şi VSV 240° -ENE 60°. Poziţia este cea întinsă pe spate cu mîinile pe bazin; un singur mormînt face excepţie, scheletul avînd mîinile aduse pe piept. In cîteva morminte s-au păstrat urmele sicriului. În şapte din morminte s-au găsit monede cu ajutorul cărora s-au datat mormintele. Cea mai veche monedă este o anepigraf ă de la Alexandru cel Bun. Restul monedelor sint ungureşti din veacul al XVI-lea, cea mai timpurie fiind un dinar de la Ladislau al II-lea, dinainte de 1503, iar cea mai târzie o monedă de la Rudolf al II-lea, din anul 1584.