Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   146272.18
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   SV-II-m-A-05475
Nume   Ansamblul sitului medieval al bisericii cu hramul "Sf. Gheorghe Mirăuţi" din Suceava
Județ   Suceava
Unitate administrativă   Municipiul Suceava
Localitate   Suceava
Adresa   Str. Mirăuţi, nr. 17
Punct alte denumiri   Mirăuţi
Reper   Situl se află în apropierea Curţii Domneşti din Suceava, cartierul Mirăuţi.
Reper hidrografic - nume   Suceava
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   luncă
Utilizare teren   locuire
Categorie   structură de cult; descoperire funerară
Tip   edificiu religios; necropolă
Descriere   Biserica Sf. Gheorghe-Mirăuţi din Suceava a fost reşedinţa primei Mitropolii autocefale a Moldovei, funcţie pe care biserica Mirăuţi a îndeplinit-o vreme de aproape două secole începând cu anul 1401. Urmărind stratigrafia se pot observa trei etape de evoluţie.
Suprafața sitului   18x12,70m
Stare de conservare   bună / 23.09.2014
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 23.09.2014
Regim de proprietate   stat
Proprietar   Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor
Data ultimei modificări a fişei   16.03.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
turn clopotniţă  Epoca medievală (sec. XVII)     Construit odată cu biserica din secolul XVII.  
biserică  Epoca medievală (1375-1391 - sec. XVII)    

Situată în apropiere de Curtea Domnească, biserica a fost ridicată la sfârsitul sec. XIV de Petru Muşat. În 1402 Alexandru cel Bun a adus aici moaştele Sf. Ioan cel Nou. Biserica este apoi refăcută integral în sec. XVII. A fost restaurată de arh. K. A. Romstorfer şi pictată de pictorul austriac Jobst între anii 1898 -1903, în tempera, în stilul Art Nouveau. Biserica Mirăuţi se încadrează în perioada de dezvoltare a artei moldoveneşti sub influenţa artei munteneşti. Biserica Mirăuţi are plan triconc, cu turnul clopotniţă alipit zidului sudic al pronaosului. Între 1992-2002 a fost un amplu şantier de restaurare şi conservare. În urma săpăturilor s-au descoperit mormintele lui Petru I Muşat şi al Doamnei Evdochia de Kiev (Evdokia Olelkovici), prima soţie a lui Ştefan cel Mare.

Din cauza stării foarte grave de conservare a obiectivului monument istoric (SV-II-m-A-05475), în 1992 s-a hotărât desfăşurarea proiectului de consolidare şi restaurare a monumentului, şeful proiectului de restaurare fiind arhitectului Virgil Polizu. Prima etapă a lucrărilor a fost cercetarea arheologică ce a confirmat că pe locul bisericii actuale a existat o primă biserică tot din piatră şi că laturile de sud, vest şi nord ale celor două biserici se suprapun. Vechea biserică a Mirăuţilor a fost construită în ultima treime a secolului XIV, având plan dreptunghiular (construcţie bazilicală) şi era împodobită cu frescă, fapt dovedit de resturile păstrate in situ la baza zidului de est. Turnul clopotniţă a fost ridicat în acelaşi timp cu biserica actuală (sec. XVII). De asemenea complexele funerare descoperite în interiorul şi afara vechii biserici sunt din perioda primei biserici (sf. sec. XIV - sf. sec. XVI). Mutarea moştelor Sf. Ioan cel Nou din biserica Mirăuţi în noua catedrală a Mitropoliei Moldovei (1589) reprezintă foarte probabil sfârşitul primei biserici.

SV-II-m-A-05475 
necropola  Epoca medievală - epoca modernă (sec. XIV, XVI, XVII, XVIII, XIX)    

Complexele funerare descoperite în interiorul şi afara vechii biserici sunt din perioda primei biserici.

 
Biserică şi turn-clopotniţă  Epocă medievală dezvoltată (Sec. XVII)    

Turnul clopotniţă a fost ridicat în acelaşi timp cu biserica actuală (sec. XVII).

 

Bibliografie
1. Bătrâna, Lia; Bătrâna, Adrian, Contribuţii arheologice la cunoaşterea primului lăcaş al Mitropoliei Moldovei [Publicaţie]
2. Matei, Mircea D., Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=62 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=562 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Matei, Mircea D., Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=312 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.2158, poz.170 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
6. Matei, Mircea D.; Stan, Gh.; Batariuc, Paraschiva Victoria, Probeleme care aşteaptă răspuns de la cercetarea arheologică a bisericii Sf. Gheorghe (Mirăuţi) din Suceava., RMI, Anul LXIV, nr 1-2, 1995 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Zugrav, I., Vechi Biserici din Suceava, 3-4, 1964, 149-151 [Publicaţie]
8. Stoicescu, N., Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, București, 1974, 790, 799 [Publicaţie]
9. Bătrâna, Adrian, Bătrâna, Lia, Cercetări arheologice, 5, București, 1976, 215-223 [publicație]
 
 
Scroll