Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
146272.18 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
SV-II-m-A-05475 |
Nume
|
|
Ansamblul sitului medieval al bisericii cu hramul "Sf. Gheorghe Mirăuţi" din Suceava |
Județ
|
|
Suceava |
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Suceava |
Localitate
|
|
Suceava |
Adresa
|
|
Str. Mirăuţi, nr. 17 |
Punct alte denumiri
|
|
Mirăuţi |
Reper
|
|
Situl se află în apropierea Curţii Domneşti din Suceava, cartierul Mirăuţi. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Suceava |
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
Forma de relief
|
|
luncă |
Utilizare teren
|
|
locuire |
Categorie
|
|
structură de cult; descoperire funerară |
Tip
|
|
edificiu religios; necropolă |
Descriere
|
|
Biserica Sf. Gheorghe-Mirăuţi din Suceava a fost reşedinţa primei Mitropolii autocefale a Moldovei, funcţie pe care biserica Mirăuţi a îndeplinit-o vreme de aproape două secole începând cu anul 1401. Urmărind stratigrafia se pot observa trei etape de evoluţie. |
Suprafața sitului
|
|
18x12,70m |
Stare de conservare
|
|
bună / 23.09.2014 |
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 2 / 23.09.2014 |
Regim de proprietate
|
|
stat |
Proprietar
|
|
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
16.03.2022
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
turn clopotniţă
|
Epoca medievală
(sec. XVII)
|
|
|
Construit odată cu biserica din secolul XVII.
|
|
biserică
|
Epoca medievală
(1375-1391 - sec. XVII)
|
|
|
Situată în apropiere de Curtea Domnească, biserica a fost ridicată la sfârsitul sec. XIV de Petru Muşat. În 1402 Alexandru cel Bun a adus aici moaştele Sf. Ioan cel Nou. Biserica este apoi refăcută integral în sec. XVII. A fost restaurată de arh. K. A. Romstorfer şi pictată de pictorul austriac Jobst între anii 1898 -1903, în tempera, în stilul Art Nouveau. Biserica Mirăuţi se încadrează în perioada de dezvoltare a artei moldoveneşti sub influenţa artei munteneşti. Biserica Mirăuţi are plan triconc, cu turnul clopotniţă alipit zidului sudic al pronaosului. Între 1992-2002 a fost un amplu şantier de restaurare şi conservare. În urma săpăturilor s-au descoperit mormintele lui Petru I Muşat şi al Doamnei Evdochia de Kiev (Evdokia Olelkovici), prima soţie a lui Ştefan cel Mare.
Din cauza stării foarte grave de conservare a obiectivului monument istoric (SV-II-m-A-05475), în 1992 s-a hotărât desfăşurarea proiectului de consolidare şi restaurare a monumentului, şeful proiectului de restaurare fiind arhitectului Virgil Polizu. Prima etapă a lucrărilor a fost cercetarea arheologică ce a confirmat că pe locul bisericii actuale a existat o primă biserică tot din piatră şi că laturile de sud, vest şi nord ale celor două biserici se suprapun. Vechea biserică a Mirăuţilor a fost construită în ultima treime a secolului XIV, având plan dreptunghiular (construcţie bazilicală) şi era împodobită cu frescă, fapt dovedit de resturile păstrate in situ la baza zidului de est. Turnul clopotniţă a fost ridicat în acelaşi timp cu biserica actuală (sec. XVII). De asemenea complexele funerare descoperite în interiorul şi afara vechii biserici sunt din perioda primei biserici (sf. sec. XIV - sf. sec. XVI). Mutarea moştelor Sf. Ioan cel Nou din biserica Mirăuţi în noua catedrală a Mitropoliei Moldovei (1589) reprezintă foarte probabil sfârşitul primei biserici.
|
SV-II-m-A-05475
|
necropola
|
Epoca medievală - epoca modernă
(sec. XIV, XVI, XVII, XVIII, XIX)
|
|
|
Complexele funerare descoperite în interiorul şi afara vechii biserici sunt din perioda primei biserici.
|
|
Biserică şi turn-clopotniţă
|
Epocă medievală dezvoltată
(Sec. XVII)
|
|
|
Turnul clopotniţă a fost ridicat în acelaşi timp cu biserica actuală (sec. XVII).
|
|
|
Bibliografie
|
1.
Bătrâna, Lia; Bătrâna, Adrian, Contribuţii arheologice la cunoaşterea primului lăcaş al Mitropoliei Moldovei [Publicaţie]
|
2.
Matei, Mircea D., Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=62 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
3.
Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=562 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
4.
Matei, Mircea D., Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=312 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
5.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.2158, poz.170 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
6.
Matei, Mircea D.; Stan, Gh.; Batariuc, Paraschiva Victoria, Probeleme care aşteaptă răspuns de la cercetarea arheologică a bisericii Sf. Gheorghe (Mirăuţi) din Suceava., RMI, Anul LXIV, nr 1-2, 1995 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
7.
Zugrav, I., Vechi Biserici din Suceava, 3-4, 1964, 149-151 [Publicaţie]
|
8.
Stoicescu, N., Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, București, 1974, 790, 799 [Publicaţie]
|
9.
Bătrâna, Adrian, Bătrâna, Lia, Cercetări arheologice, 5, București, 1976, 215-223 [publicație]
|
|
|
|
|