Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   153838.15
Nume   Valul roman de la Putineiu
Județ   Teleorman
Unitate administrativă   Putineiu
Localitate   Putineiu
Reper   Valul traversează localitatea Putineiu de la nord la sud.
Reper hidrografic - nume   Călmăţui
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   agricultură; locuire
Categorie   locuire
Tip   sistem defensiv
Descriere   Valul face parte din Limesul Transalutan care porneşte de la Gresia şi se opreşte la Dunăre, pe teritoriul comunei Ciuperceni, judeţul Teleorman.
Observații   S-a crezut multă vreme că vechiul troian este suprapus de şoseaua modernă (azi – drum naţional), însă cercetarea de teren (şi în special fotografia din dronă) a demonstrat că drumul nou a fost realizat paralel cu cel vechi (cunoscut drept „Drumul lui Traian”).
Descoperitor   Pamfil Polonic
Data descoperirii   sfârşitul secolului al XIX-lea
Suprafața sitului   20,1 ha
Stare de conservare   precară / 27.06.2022
Riscuri antropice   Agricultură intensivă: 5 / 24.06.2022
Regim de proprietate   mixt
Data ultimei modificări a fişei   27.06.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Val de pământ  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Sectorul de frontieră este, practic, cel din faţa castrelor de la Băneasa, dar administrativ terenul ţine de primăria Putineiu. Este unul dintre cele mai slab conservate sectoare de palisadă, urmele de arsură fiind foarte discrete. Relatările sătenilor spun că în urmă cu câteva decenii lucrările la sistemul de irigaţii au produs descoperirea unor cărămizi de foarte mari dimensiuni, însă poziţia exactă în teren a unor astdel de descoperiri nu a putut fi recuperată.

 
Val de pământ  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Palisada de frontieră („Troianul”) s-a pierdut la marginea satului Putineiu, la sud de râu; o regăsim aici, la nord de râu, pe direcţia generală NNV. Obiectivul mai este vizibil doar pe panta de urcare a terasei (pe cca 100 de metri), apoi se află integral sub drumuri între ogoare.
Urme ale troianului ars se pot totuşi zări la marginea rambleului actual (care este „troianul”), inclusiv în arătură, pe o lăţime de câţiva metri. Tronsonul este deci ars, mai ales la capătul nordic.
Pe ambele părţi ale actualului (şi fostului) drum de ogor se pot vedea fragmente de argilă arsă şi materiale arheologice.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. periegheză 2016

Muzeul Naţional de Istorie a României TEODOR Eugen
Muzeul Naţional al Carpaților Răsăriteni DAN Ștefan

Bibliografie
1. Teodor, Eugen S., 2022 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll