Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   154442.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   TR-I-s-B-14205
Nume   Castellum-ul de epocă romană de la Gresia - Biserică
Județ   Teleorman
Unitate administrativă   Stejaru
Localitate   Gresia
Punct   Biserică
Punct alte denumiri   Cocina lui Maiaş Purcaş
Reper   Situl arheologic se găseşte la limita de nord-est a localităţii Gresia, lângă biserica ortodoxă.
Reper hidrografic - nume   Vedea
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Castrul se află într-o poziţie neobişnuită, în câmpie, foarte aproape de lunca inundabilă. Este apărat şi de două şanţuri, ca şi alte forturi mici.
Data descoperirii   1996
Suprafața sitului   2,934 ha
Stare de conservare   bună / 30.04.2020
Riscuri antropice   Agricultură intensivă: 4 / 20.11.2019
Regim de proprietate   privat
Data ultimei modificări a fişei   03.04.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
castellum  Epoca romană (prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.) romană  

Fortificaţia de la Gresia a avut incinta construită din pământ şi palisadă de lemn, are formă dreptunghiulară şi dimensiunile de 50 X 60 m (86 X 92 m exterior). Pe laturile de nord, est şi vest are două şanţuri de apărare, la colţul de sud-est fiind identificate trei „fossae”. Şanţurile aveau o lăţime cuprinsă între 2-5,50 m şi adâncimea de 1-2 m. Berma, constatată în toate secţiunile practicate, avea o lăţime de 1 - 2,50 m. Zidul propriu-zis construit din glii de pământ - „murus caespiticius” - pe latura de est constatându-se şi existenţa unei palisade de lemn, avea grosimea de 2-4 m, păstrându-se pe o înălţime de 0,30-1 m. „Agger”-ul, constituit de pământ bătut, pe latura de est - ca şi în cazul murus-ului - constatându-se urmele unei palisade de lemn, era lat la bază de 4,40-12,50 m, păstrat pe o înălţime de 0,20-1,10 m. În ceea ce priveşte via sagularis, constituită din pietre mici de râu, a fost observată pe laturile de est şi vest, păstrându-se pe o lăţime de 1,40-1,50 m.

A fost descoperită o singură monedă datată în perioada împăratului Commodus (176-192 p. Chr.) şi fragmente de ţiglă ştampilată [--] B, asemănătoare celor de la Slăveni: CIB.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2015-2017

Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti TEODOR Eugen S.
2. cercetare sistematică 1996

Muzeul Militar Național AVRAM Romeo
Universitatea Craiova AMON Lucian
Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman BORȚUN Cătălin
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti BĂJENARU Radu

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Lista monumentelor istorice 2004, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.2189, poz.33 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Avram, Romeo, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1996, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1997, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=463&d=Gresia-Stejaru-Teleorman-1996 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Țentea, Ovidiu, 2022 [Fişă de sit]
5. Țentea, Ovidiu; Matei-Popescu, Florian; Călina, Vlad; Rațiu, Alexandru, Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 2, Cercetări Arheologice, 29, 1, 2022, 221-222, https://cercetari-arheologice.ro/wp-content/uploads/2022/07/ca29_1_11_Tentea-b_compressed.pdf [Publicaţie]
6. Tocilescu, Grigore, Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie. Communications faites à l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres de Paris, 1892-1899, Ispasesco & Bratanesco, București, 1900, 125 [Publicaţie]
7. Russu, I. I., Gostar, N., Ivanov, T., Popescu, Em., Protase, D., Tudor, D., Tabula Imperii, Tabula Imperii Romani (TIR), L 35, 44 [Publicaţie]
8. Tudor, Dumitru, Oltenia Romană 4, Editura Academiei Române, București, 1978, 277-280 [Publicaţie]
9. Vlădescu, C. M., Armata romană în Dacia Inferior, Editura Militară, București, 1983, 120, 33 [Publicaţie]
10. Vlădescu, C. M., Fortificațiile romane din Dacia Inferior, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1986, 87 [Publicaţie]
11. Gudea, Nicolae, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseum Mainz, 44, 1, Berlin, 1997, 74, 53 [Publicaţie]
12. Dudău, Octavian, Circulaţia monetară în castrele de trupe auxiliare din provincia Dacia, Graphite, Timişoara, 2006, 113 [Publicaţie]
13. Marcu, Felix, Organizarea internă a castrelor din Dacia, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, 207, 53 [Publicaţie]
14. Teodor, Eugen S., Uriașul invizibil: Limes Transalutanus, O reevaluare la sud de râul Argeș, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013, 40; 148, 12; 57 [Publicaţie]
15. Institutul Național al Patrimoiului, Lista monumentelor istorice 2015, Monitorul Oficial al României. partea I. Nr. 113 bis/15.II.2016, 2016, 2440, poz. 32, https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-TR.pdf [Publicaţie]
16. Țentea, O., Matei-Popescu, F., Călina, V.; Rațiu, Al., Buletinul Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 11, Limes, Cluj-Napoca, 2022, 26, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=14779-buletinul-limes-frontierele-imperiului-roman-in-romania--11-2022 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll