Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
155252.06 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
TM-I-s-A-06050 |
Nume
|
|
Situl arheologic Cetatea Timişoara - Centrul istoric (Cartier Cetate) |
Județ
|
|
Timiş |
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Timişoara |
Localitate
|
|
Timişoara |
Adresa
|
|
Calea Aradului 1, Brediceanu nr. 10, Lucian Blaga |
Punct
|
|
Centrul istoric |
Reper
|
|
Situl arheologic se află în centrul istoric al oraşului, fiind mărginit de ceea ce s-a mai păstrat din centura interioară de ziduri, descoperite pe str. Popa Şapcă, în Piaţa Mărăşti, în Parcul Botanic şi în Piaţa Timişoara 700. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Bega |
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
Categorie
|
|
fortificaţie |
Tip
|
|
fortificaţie |
Stare de conservare
|
|
precară / 03.02.2012 |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
18.01.2022
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Fortificaţie
|
Epoca medievală târzie
(secolul al XVIII-lea)
|
neprecizată
|
|
La 25 aprilie 1723 încep lucrările la această fortificaţie de tip „Vauban”. Habsburgii sunt cei care demarează acest proiect desfăşurat în două faze: 1757 şi 1765. Lucrările au fost coordonate de arhitectul Kaspar Dissel.
Cetatea Timişoarei este atestată documentar pentru prima dată în anul 1212 d.Chr. Sub denumirea castrum regium Themes. Este imposibil de precizat dacă cetatea era în acea vreme de pământ sau de piatră. |
|
Construcţie
|
Epoca medievală
(secolul al XVIII-lea)
|
|
|
Au fost descoperite canale de piatră şi cărămidă care făceau parte din sistemul de canalizare al cetăţii habsburgice.
Strada Lucian Blaga se situează în interiorul cetăţii medievale, precum şi în fortificaţia bastionară din secolul XVIII. |
|
Locuire
|
Epoca medievală
(secolele XVI - XVII)
|
|
|
Au fost dezvelite construcţii de lemn din perioada stăpânirii turceşti (1552-1716).
|
|
Aşezare urbană
|
Epoca modernă
(secolele XVIII-XIX)
|
|
|
|
|
Locuire
|
Neolitic
(cca 3650-2900 a.Chr.)
|
|
|
|
|
Aşezare
|
Hallstat
|
Basarabi
|
|
|
|
Locuire
|
Epoca romană
(secolele II-IV)
|
|
|
Fragmentele ceramice romane au fost descoperite în poziţie secundară (în complexe otomane târzii), cât şi în complexe arheologice clare (două locuinţe semi-îngropate şi o fântână)
|
|
Locuire
|
Epoca medievală
(secolele XI-XV)
|
|
|
În timpul cercetării arheologice preventive au fost descoperite: o fântână (sec. XI-XII) şi o groapă cu funcţionalitate incertă (sec. XV).
|
|
bastion
|
Epoca medievală
|
austriacă
|
|
Zona cercetată arheologic aparţinea Bastionului Carol al fortificaţiei austriece, care se situează în partea de nord a cetăţii. În perioada otomană amplasamentul şantierului de construcţii ICAM era un spaţiu civil, cu clădirile suburbiei Palanca Mare, care a fost locuită până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Cea mai mare parte din materiale provin din suprafaţa 3, din cele patru complexe arheologice şi straturi antropice nederanjate, datate din secolele XVI-XVII. Materialele sunt: obiecte din ceramică, oase de animale (dar şi o claviculă umană), câteva obiecte de metal (cuie, întărituri călcâi încălţăminte, potcoave, fragmente de lamă de cuţit, cuţite, bile de plumb, nasture), din os (nasture) şi sticlă (frg. brăţară). Fragmentele de ceramică sunt numeroase şi reprezintă părţi din străchini, farfurii, ulcioare (Fig.5, 6), căni, cupe-bol şi capace, dar apar şi câteva bucăţi de porţelan. Unele fragmente ceramice au glazură pe interior, altele sunt din lut degresat cu mult petriş, mai apar fragmente din tigăi de lut şi ţesturi. La aceste obiecte se mai adaugă suporturi pentru lumânări, câteva bucăţi de pipe din lut şi cahle.
|
|
Biserică
|
Epocă medievală dezvoltată
(secolul al XVIII-lea)
|
|
|
Colţul de sud-vest al bisericii iezuite a fost surprins pe partea sudică a casetei 2. Biserica avea un şanţ de fundaţie lat de cca. 0,5 m care tăia o structură zidită mai veche situată situată sub zidul de nord. Zidul nu a fost demontat.
|
|
Geamie
|
Epoca medievală
(secolul al XVI-lea)
|
otomană
|
|
Zidul geamiei are o lăţime de circa 0,65 m, fiind compus din materiale heterogene, de la piatră ecarisată, elemente arhitectonice gotice şi cărămidă subţire. Zidul nu mai era funcţional în momentul construirii bisericii iezuite (sec. XVIII), după cum o arată faptul că şanţul de fundaţie al bisericii taie o porţiune a zidului. Zidul din perioada otomană a fost fundat pe o structură lemnoasă, bătută în pământ, peste care au fost aşezate resturi de olane şi cărămizi sparte legate cu mortar.
|
|
Apeduct
|
Epocă romană
(secolele II-III p.Chr.)
|
romană
|
|
Sub zidul otoman contemporan geamiei a fost descoperit un strat de lut gri–gălbui cu incluziuni de cărbune, cu o grosime de între 0,5 şi 10 cm. Sub acest strat este un nivel de cărămizi aranjate orizontal, legate cu mortar, care protejează o conductă ceramică, care a mai fost cercetat şi în 2014, şi numit Apeductul 1. Lăţimea maximă pe care a fost surprins este de 70 cm., în partea sudică fiind tăiat de şanţul de fundaţie al bisericii iezuite. Structura arsă 1 a apărut la 0,7 m sub baza Apeductului. Între nivelul Apeductului şi cel al structurii avem mai multe niveluri de depuneri care indică amenajări ale zonei. Structura era semiadâncită, cu o groapă de 0,3 cm şi cu stâlpi de susţinere bătuţi în exteriorul acesteia pe latura de nord. Structura este alcătuită din chirpici, lut roşiatic şi cărbune. Structura a fost afectată de un incendiu puternic care a dus la prăbuşirea acesteia.
Sub zidul otoman contemporan geamiei a fost descoperit un strat de lut gri–gălbui cu incluziuni de cărbune, cu o grosime de între 0,5 şi 10 cm. Sub acest strat este un nivel de cărămizi aranjate orizontal, legate cu mortar, care protejează o conductă ceramică, care a mai fost cercetat şi în 2014, şi numit Apeductul 1. Lăţimea maximă pe care a fost surprins este de 70 cm., în partea sudică fiind tăiat de şanţul de fundaţie al bisericii iezuite.
Structura arsă 1 a apărut la 0,7 m sub baza Apeductului. Între nivelul Apeductului şi cel al structurii avem mai multe niveluri de depuneri care indică amenajări ale zonei. Structura era semiadâncită, cu o groapă de 0,3 cm şi cu stâlpi de susţinere bătuţi în exteriorul acesteia pe latura de nord. Structura este alcătuită din chirpici, lut roşiatic şi cărbune. Structura a fost afectată de un incendiu puternic care a dus la prăbuşirea acesteia. |
|
Cimitir
|
Epoca medievală
(secolele XVI-XVII)
|
|
|
A fost identificată o porţiune dintr-o necropolă care a funcţionat înainte de cucerirea cetăţii turceşti de către austrieci. Aceasta era mărginită înspre nord (nord – nord-vest) de o stradă de lemn din cetate. Mormintele descoperite făceau parte dintr-un cimitir aflat la nord-est de biserica Sf. Gheorghe. Cei trei dinari descoperiţi (de la 1553, respectiv de la 1616 şi 1620) ar data cimitirul în secolele XVI-XVII. Este posibil ca ultimele înhumări să se fi realizat în perioada de început a administraţiei austriece, când vechea cetate turcească încă nu fusese demolată, multe clădiri şi obiective din oraş fiind folosite o vreme de către noii stăpânitori. Toate mormintele sunt orientate aproximativ pe direcţia vest – est, cu capul spre vest şi picioarele la est; scheletele sunt întinse pe spate. Cimitirul a funcţionat foarte probabil vreme de câteva generaţii, dovadă în acest sens fiind înmormântările succesive. Câteva înhumări s-au făcut în sicrie de lemn, iar altele (cele mai multe) prin acoperirea scheletelor cu scânduri transversale; există şi morminte fără urme de sicrie sau de scânduri de lemn. Modalitaţile simple de îngropare, precum şi faptul că inventarul personal al decedaţilor este cvasi-inexistent ne arată că avem de-a face mai degrabă cu indivizi săraci.
|
|
Locuire
|
Epoca medievală
(secolele XVII-XVIII)
|
|
|
|
|
necropolă
|
Epoca romană
(sec. II-IV p. Chr.)
|
|
|
|
|
Locuire
|
Epoca romană
(sec. II-IV p. Chr.)
|
|
|
Au fost cercetate gropi şi locuinţe.
|
|
Locuire
|
Epoca modernă
(sec. XVIII-XIX)
|
|
|
Au fost cercetate garda şi contragarda anvelopei IX, gropi, o fântână şi şanţul exterior al fortificaţie austriece
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2021
|
Parcul Cetăţii-Parcul Civic Timișoara, Strada I.C. Brătianu
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
STAVILĂ
|
Andrei
|
2.
|
cercetare preventivă
|
2020
|
Fortificaţiile Cetăţii Timişoara - Centrul istoric, str. Popa Şapcă 7
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
ENE
|
Silviu
|
MICLE
|
Dorel
|
DIACONU
|
Alin
|
ILIUȚĂ
|
Silviu
|
3.
|
cercetare preventivă
|
2020
|
Construire Corp 2 al Liceului Teoretic Nikolaus Lenau pentru Şcoala Gimnazială Nikolaus Lenau
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
STAVILĂ
|
Andrei
|
MICLE
|
Dorel
|
NICA
|
Darius Rareș
|
4.
|
cercetare preventivă
|
2016
|
|
UV Timișoara
|
MICLE
|
Dorel
|
STAVILĂ
|
A.
|
CRAIOVEAN
|
Alin
|
OPREAN
|
Cristian
|
BOIA
|
C.
|
5.
|
cercetare preventivă
|
2015
|
|
MJ Satu Mare
|
GINDELE
|
Robert
|
MARTA
|
Liviu
|
MB Timişoara
|
DRAȘOVEAN
|
Florin
|
SUCIU
|
Cosmin Ioan
|
6.
|
cercetare preventivă
|
2014
|
|
Muzeul Banatului Timişoara
|
FLUTUR
|
Alexandru
|
TĂNASE
|
Daniela
|
Muzeul Banatului Montan, Reşiţa
|
HAMAT
|
Ana-Cristina
|
7.
|
periegheză
|
2006
|
|
*
|
COSMIN.
|
Matei
|
*
|
CÎNTAR
|
Adrian
|
|
Bibliografie
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. III, București, 2004, p. 2219, poz. 4 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
3.
Buruleanu, Dan Nicolae; Medeleţ, Florin, Timişoara: povestea oraşelor sale, Timișoara, 2006, 20-23 [Publicaţie]
|
4.
Măruia, L.; Micle, D.; Cîntar, A.; Ardelean, M.; Stavilă, A.; Bolcu, L.; Borlea, O., Horak, P.; Timoc,
C.; Floca, C.; Vidra, L., ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, BioFlux, Cluj - Napoca, 2011 [Publicaţie]
|
5.
Capotescu, Valentin, Arhitectura militară bastionară din România. Cetatea Timişoarei, Timișoara, 2008 [Publicaţie]
|
6.
Harta topografică a României, scara 1:25.000 [Referinţă cartografică]
|
7.
Luca, Sabin Adrian, Descoperire arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2006, 252 [Publicaţie]
|
8.
Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniu, 2015, 248 - 249, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5407&d=Timisoara-str-Lucian-Blaga-2014 ; https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5410&d=Timisoara-Punct-Piata-Timisoara-700-City-Business-Center-cladirea-E-2014 [Publicaţie]
|
9.
Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniu, 2015, 250-251, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5406&d=Timisoara-Piata-Unirii-2014 [Publicaţie]
|
10.
Gindele, Robert, 113. mun. Timișoara, jud. Timiș, Punct: Str. Oituz nr. 4. "Institutului de Cercetări Avansate de Mediu" (ICAM). Universitatea de Vest din Timişoara, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 210-211, Timisoara_2015_icam_fig_1, Timisoara_2015_icam_fig_2, Timisoara_2015_icam_fig_3, Timisoara_2015_icam_fig_4, Timisoara_2015_icam_fig_5, Timisoara_2015_icam_fig_6, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5573&d=Timisoara-Str-Oituz-nr-4-Institutului-de-Cercetari-Avansate-de-Mediu-ICAM-2015 [Publicaţie]
|
11.
Drașovean, Florin, 114. mun. Timișoara, Piața Sf. Gheorghe, Punct: Cetatea Timișoarei, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5570&d=Timisoara-Cetatea-Timisoarei-2015 [Publicaţie]
|
12.
Drașovean, Florin, Proiect de cercetare arheologică preventivă - Timișoara - Cartier Cetate - Străzile George Dima, A. I. Cuza şi Piaţa Mărăşti, Timișoara, 2015 [Document de arhivă]
|
13.
Szentmiklosi, Alexandru et all, Timişoara | Punct: Piaţa Unirii | Anul: 2015, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5658&d=Timisoara-Piata-Unirii-2015 [Publicaţie]
|
14.
Micle, Dorel et all, Timişoara | Punct: Piaţa Sfântul Gheorghe, nr. 2-3 | Anul: 2016, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5767&d=Timisoara-Piata-Sfantul-Gheorghe-nr-2-3-2016 [Publicaţie]
|
15.
Ene, Silviu, 97. Timișoara, jud. Timiș. Punct: Fortificaţiile Cetăţii Timişoara - Centrul istoric, str. Popa Șapcă 7, Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2020, București, 2021, 528-529, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6525&d=Timisoara-Fortificatiile-Cetatii-Timisoara--Centrul-istoric-str-Popa-Sapca-7-2020 [Publicaţie]
|
16.
Stavilă, Andrei, 99. Timișoara, jud. Timiș. Punct: Construire Corp 2 al Liceului Teoretic Nikolaus Lenau pentru Școala Gimnazială Nikolaus Lenau, Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2020, București, 2021, 530-532, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6527&d=Timisoara-Construire-Corp-2-al-Liceului-Teoretic-Nikolaus-Lenau-pentru-Scoala-Gimnaziala-Nikolaus-Lenau-2020 [Publicaţie]
|
17.
Stavilă, Andrei, 168. Timișoara | Comuna: Municipiul Timișoara | Judeţ: Timiș | Punct: Parcul Cetăţii-Parcul Civic Timișoara, Strada I.C. Brătianu | Anul: 2021, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
|
|
|
|
Fotografii sit
|