Site Information
|
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
|
RAN Code
|
|
157790.04 |
|
Name
|
|
Valul de pământ de epoca romană de la Moraviţa |
|
County
|
|
Timiş |
|
Commune
|
|
Moraviţa |
|
City/Town/Village
|
|
Moraviţa |
|
Landmark
|
|
Valul de pământ a fost descoperit pe teritoriul comunei Moraviţa, la cca 550 m vest de intrarea în localitate dinspre Timişoara. |
|
Geomorphology
|
|
câmpie |
|
Land utility
|
|
agricultură |
|
Site Class
|
|
locuire |
|
Site Type
|
|
sistem defensiv |
|
Description
|
|
Unele dintre cele mai interesante descoperiri arheologice din Banat sunt cele trei linii de fortificaţii liniare, denumite „Valuri Romane”. Valul roman din zona Moraviţa aparţine liniei mijlocii. Acesta apare pe ridicările militare austriece (a doua şi a treia ridicare) cu denumirea de „Römer Schanze”.
Cele trei valuri de pământ au o bibliografie bogată, fiind remarcate pe teren încă din secolul al XVIII-lea, din perioada primilor cartografi ai Bantului: Francesco Griselini şi Luigi Ferdinando de Marsigli.
Odată cu dezvoltarea interesului pentru trecut a societăţii civile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au început să apară diferite referiri la aceste valuri în publicaţiile societăţilor de colecţionari, dar şi în diferite monografii. Atunci au fost efectuate primele cercetări de teren cu observaţii publicate. Pontelly István a urmărit în 1883 traseul fortificaţiei în zona Pişchia, menţionând că în zonele agricole este aplatizată, dar în pădure şi în tufişuri se vede bine. Un aspect important este observaţia că şanţul este orientat spre est, spre provincia Dacia, astfel, pe considerente logice, istoricul amator a exclus originea romană, considerând mai degrabă o construcţie avară. Mai târziu, fortificaţiile au început să fie considerate de origine romană. Milleker Bodog, într-un studiu legat de arheologia zonei Timişoara, menţionează doar două linii de fortificaţie, cel estic pornind de la Lipova parcurgând comitatul Timiş prin Remetea şi Socoşul Turcesc, iar cel mijlociu porneşte de pe linia Mureşului la Zăbrani şi se duce spre Cerneteaz şi Şag. O observaţie importantă a fost că şanţul era la amândouă linii orientat spre est.
În perioada interbelică, valurile din Câmpia Banatului au rămas în atenţia istoricilor, fiind menţionate în mai multe publicaţii. Traian Simu menţionează trei linii de valuri, cu descrierile traseelor, asemănătore cu descrierile din studiile anterioare, cu observaţia că în zona Alibunar un val are lăţime de 4-5 m, iar înălţimea de 1,5 m. Constantin Daicoviciu, în lucrarea sa în care argumentează apartenenţa provinciei Dacia a Câmpiei Banatului până la Tisa, exclude posibilitatea ca aceste valuri de pământ să fie parte dintr-un limes roman.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Alexandru Borza a efectuat mai multe periegheze şi vizite în teren, desenând la urmă o hartă cu traseul valurilor. A observat că, în zona Timişoara, valul este mai abrupt în partea de est şi mai lin spre vest, interpretind aces aspect ca o orientare a fortificaţiei spre vest. Interpretarea lui Alexandru Borza diferă de cele ale predecesorilor în privinţa constructorilor valurilor: el credea că au fost făcute de Decebal împotriva iazygilor, cu concursul inginerilor romani primiţi de la Domiţian.
Începând cu anii 2000, odată cu accesibilizarea informaţiilor bibliografice şi cartografice, studiul acestor fortificaţii liniare a luat un nou avânt. În ciuda cantităţii mărite de informaţii, dar şi a cercetărilor arheologice ocazionale realizate în contextul lucrărilor pentru infrastructură, nu sunt încă pe deplin clarificate perioada şi scopul ridicării acestui sistem de fortificaţie liniară.
Argumente pentru originea romană a fortificaţiilor din Banat sunt aduse în 2013 de Claudia S. Popescu şi Laurenţiu Nistorescu. Aceste argumente sunt în primul rând de ordin teoretic: multiple asemănări pentru fortificaţii liniare în Imperiu şi forţa politico-economică care ar fi permis alocarea necesară de resurse pentru aceste lucrări. Tot prin considerente teoretice pentru construcţia acestui sistem au fost propuse perioadele legate de domniile Hadrian şi Marcus Aurelius. |
|
Notes
|
|
Valul a fost surprins cu ocazia cercetărilor arheologice preventive desfăşurate în contextul lucrărilor pe firul conductei Transgaz de transport de gaze naturale între Timişoara – Deta – Denta – Moraviţa, din iunie 2024. Delimitarea sitului din Serverul Cartografic prin poligon indică doar această mică suprafaţă cercetată a fortificaţiei de pământ. |
|
Discoverer
|
|
Robert Gindele |
|
Date of discovery
|
|
iunie 2024 |
|
State of preservation
|
|
medie / 25.06.2024 |
|
Human risk
|
|
Agricultură intensivă: 5 / 25.06.2024 |
|
Last record update
|
|
30.09.2024
|
|
| |
Finds
|
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
|
Val de pământ
|
Epoca romană
|
|
|
Cercetările arheologice au secţionat fortificaţia liniară, suprinzând următoarele elemente: şanţ estic - val de pământ - şant vestic. A fost constatată o diferenţă evidentă dintre forma şi umplutura celor două şanţuri, ceea ce indică o diferenţă cronologică între ele. Situaţia stratigrafică semnalează că, foarte probabil, şanţul vestic a fost săpat iniţial, urmând ca, la o dată ulterioară, să fie săpat şi cel estic, după ce primul şi-a pierdut funcţia defensivă. Datarea şanţului estic în epoca romană este asigurată de un fragment dintr-un fund de vas cenuşiu, modelat la roată rapidă, descoperit la adâncimea de 2-2,1 m din umplutura şanţului estic.
Pe suprafaţa valului nu au fost identificate gropi de stâlpi sau alte urme al unei posibile palisade sau construcţii adiacente din lemn. Cu toate astea, cercetătorii nu exclud posibilitatea că aceste elemente ar fi existat în antichitate, însă aplatizarea valului în urma agriculturii şi a factorilor naturali nu mai permite identificarea lor cu metode arheologice.
|
|
|
| |
Research
|
|
|
Type
|
Year
|
Observations
|
Institution
|
Name
|
Forename
|
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2024
|
|
Muzeul Județean Satu Mare
|
GINDELE
|
Robert
|
|
KADAS
|
Zoltan
|
|
Bibliography
|
|
1.
Gindele, Robert, Raport de cercetare arheologică preventivă pentru obiectivul "Conductă de transport gaze naturale Timișoara - Deta - Denta - Moravița" - Situl arheologic "Val Roman", UAT Moravița, Jud. Timiș pe o lungime de 0,244 km., 2024 [Fişă de sit] (site record source)
|
|
2.
Gindele, Robert, Raport de cercetare arheologică preventivă pentru obiectivul "Conductă de transport gaze naturale Timișoara - Deta - Denta - Moravița", 2024 [Fişă tehnică]
|
| |
|
|
Site
Photos
|
