Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   158323.08
Nume   Situl arheologic de la Recaş - Sit 4
Județ   Timiş
Unitate administrativă   Oraş Recaş
Localitate   Recaş
Punct   Sit 4
Reper   Situl arheologic se află între Km 61+640 - 61+740 ai autostrăzii Timişoara-Lugoj, la cca 6 - 8 km nord de calea principală de comunicaţie, valea Begăi-Timiş. Fortificaţia liniară este compusă dintr-un val şi şanţ, pe direcţia aproximativă nord-sud, identificat pe cca 1,2 km, la nord de oraşul Recaş, între cramele Recaş şi localitate.
Reper hidrografic - nume   Bega
Reper hidrografic - tip   Canal
Forma de relief   Câmpie
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire
Tip   aşezare; sistem defensiv
Descriere   Săpătura de pe situl 4 al trinsonul autostrăzii Timişoara-Lugoj, lot 2 a surprins complexe dintr-o aşezare barbară din secolele II-IV d. Hr., un sistem de fortificaţie liniară cu şanţul spre est şi valul spre vest precum şi intervenţii moderne în sol.
Aşezarea barbară are caracter răsfirat, pe toată suprafaţa cercetată fiind descoperite doar două complexe, la distanţă de 12 m între ele, care făceau parte probabil din aceleaşi gospodărie. Presupunem existenţa unei locuinţe, care însă nu a fost suprins de tronsonul autostrăzii. Din păcate folosirea actuală a terenului ca păşune nu ne permite identificarea la suprafaţă a aşezării. Poziţia aşezării barbare este cu totul neobişnuită, nu se află pe terasă de pârâu chiar este situată la distanţă apreciabilă de un curs de apă. Din punct de vedere al identificării etnice puţinele fragmente ceramice descoperite indică o prezenţă a dacilor liberi sau al popoarelor germanice, în nici un caz nu confirmă o prezenţă sarmatică.
Fortificaţia liniară este orientată pe axa nord-sud, şanţul spre est indică o contrucţie împotriva unor inamici care se apropie din vest. Datarea este îngrăunată de resăparea ei parţială în sec. XVIII şi folosirea probabilă ca canal de dren. Forma şanţului mai vechi unde s-a putut surprinde are analogii la valurile sarmatice din Bazinul Carpatic. Având în vedere acestea, putem să presupunem că această linie necunoscută până acum face parte din sistemul de şanţuri şi valuri sarmatice şi este a patra linie, cea mai estică din Banat.
Data descoperirii   2014
Suprafața sitului   2.777 m.p.
Stare de conservare   medie / 20.10.2016
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 20.10.2016
Regim de proprietate   Publică
Proprietar   Statul Român
Data ultimei modificări a fişei   02.07.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare fortificată  Postromană (secolele II-IV)        
Val de pământ           
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2014

Universitatea de Vest din Timişoara MUSCALU Bogdan
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia BOUNEGRU George
INEL Constantin
LASCU Ilie
Muzeul Județean Satu Mare GINDELE Robert

Bibliografie
1. Benea, Doina, Istoria Banatului în antichitate, Exelsior Art, 2013 [Publicaţie]
2. Mare, Mircea, Banatul între secolelele IV-IX, Exelsior Art, 2004 [Publicaţie]
3. Bounegru, George Valentin, RAPORT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ Autostrada Timişoara-Lugoj, lot 2, Sit 4, km 61+640-61+740 (oraş Recaş, judeţul Timiş), Alba Iulia, 2014 [raport] (sursa fişei de sit)
4. Tănase, Daniela, Recaş | Judeţ: Timiş | Punct: Sit 4 - km. 61+640 - 61+740 | Anul: 2014, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2015, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5444&d=Recas-Timis-Sit-4-%96-km-61+640-%96-61+740-2014 [Publicaţie]
5. Tănase, Daniela, Recaş | Judeţ: Timiş | Punct: Sit 4 - km. 61+640 - 61+740 | Anul: 2014, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2015, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5444&d=Recas-Timis-Sit-4-%96-km-61+640-%96-61+740-2014 [Publicaţie]
6. Micle, Dorel; Rogozea, Octavian, Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic pentru orașul Recaș, judeţul Timiş. Perimetrul Bazoș-Herneacova-Izvin-Nadăș-Petrovaselo-Recaș-Stanciova. Memoriu general, Planul Urbanistic General al orașului Recaș, 2020 [Studiu istoric]
 
 
Scroll