Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
158323.08 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Recaş - Sit 4 |
|
Județ
|
|
Timiş |
|
Unitate administrativă
|
|
Oraş Recaş |
|
Localitate
|
|
Recaş |
|
Punct
|
|
Sit 4 |
|
Reper
|
|
Situl arheologic se află între Km 61+640 - 61+740 ai autostrăzii Timişoara-Lugoj, la cca 6 - 8 km nord de calea principală de comunicaţie, valea Begăi-Timiş.
Fortificaţia liniară este compusă dintr-un val şi şanţ, pe direcţia aproximativă nord-sud, identificat pe cca 1,2 km, la nord de oraşul Recaş, între cramele Recaş şi localitate. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Bega |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
Canal |
|
Forma de relief
|
|
Câmpie |
|
Utilizare teren
|
|
agricultură |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare; sistem defensiv |
|
Descriere
|
|
Săpătura de pe situl 4 al trinsonul autostrăzii Timişoara-Lugoj, lot 2 a surprins complexe dintr-o aşezare barbară din secolele II-IV d. Hr., un sistem de fortificaţie liniară cu şanţul spre est şi valul spre vest precum şi intervenţii moderne în sol.
Aşezarea barbară are caracter răsfirat, pe toată suprafaţa cercetată fiind descoperite doar două complexe, la distanţă de 12 m între ele, care făceau parte probabil din aceleaşi gospodărie. Presupunem existenţa unei locuinţe, care însă nu a fost suprins de tronsonul autostrăzii. Din păcate folosirea actuală a terenului ca păşune nu ne permite identificarea la suprafaţă a aşezării. Poziţia aşezării barbare este cu totul neobişnuită, nu se află pe terasă de pârâu chiar este situată la distanţă apreciabilă de un curs de apă. Din punct de vedere al identificării etnice puţinele fragmente ceramice descoperite indică o prezenţă a dacilor liberi sau al popoarelor germanice, în nici un caz nu confirmă o prezenţă sarmatică.
Fortificaţia liniară este orientată pe axa nord-sud, şanţul spre est indică o contrucţie împotriva unor inamici care se apropie din vest. Datarea este îngrăunată de resăparea ei parţială în sec. XVIII şi folosirea probabilă ca canal de dren. Forma şanţului mai vechi unde s-a putut surprinde are analogii la valurile sarmatice din Bazinul Carpatic. Având în vedere acestea, putem să presupunem că această linie necunoscută până acum face parte din sistemul de şanţuri şi valuri sarmatice şi este a patra linie, cea mai estică din Banat. |
|
Data descoperirii
|
|
2014 |
|
Suprafața sitului
|
|
2.777 m.p. |
|
Stare de conservare
|
|
medie / 20.10.2016 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 20.10.2016 |
|
Regim de proprietate
|
|
Publică |
|
Proprietar
|
|
Statul Român |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
02.07.2024
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Aşezare fortificată
|
Postromană
(secolele II-IV)
|
|
|
|
|
|
Val de pământ
|
|
|
|
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2014
|
|
Universitatea de Vest din Timişoara
|
MUSCALU
|
Bogdan
|
|
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia
|
BOUNEGRU
|
George
|
|
INEL
|
Constantin
|
|
LASCU
|
Ilie
|
|
Muzeul Județean Satu Mare
|
GINDELE
|
Robert
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Benea, Doina, Istoria Banatului în antichitate, Exelsior Art, 2013 [Publicaţie]
|
|
2.
Mare, Mircea, Banatul între secolelele IV-IX, Exelsior Art, 2004 [Publicaţie]
|
|
3.
Bounegru, George Valentin, RAPORT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ Autostrada Timişoara-Lugoj, lot 2, Sit 4, km 61+640-61+740 (oraş Recaş, judeţul Timiş), Alba Iulia, 2014 [raport] (sursa fişei de sit)
|
|
4.
Tănase, Daniela, Recaş | Judeţ: Timiş | Punct: Sit 4 - km. 61+640 - 61+740 | Anul: 2014, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2015, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5444&d=Recas-Timis-Sit-4-%96-km-61+640-%96-61+740-2014 [Publicaţie]
|
|
5.
Tănase, Daniela, Recaş | Judeţ: Timiş | Punct: Sit 4 - km. 61+640 - 61+740 | Anul: 2014, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2015, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5444&d=Recas-Timis-Sit-4-%96-km-61+640-%96-61+740-2014 [Publicaţie]
|
|
6.
Micle, Dorel; Rogozea, Octavian, Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic pentru orașul Recaș, judeţul Timiş. Perimetrul Bazoș-Herneacova-Izvin-Nadăș-Petrovaselo-Recaș-Stanciova. Memoriu general, Planul Urbanistic General al orașului Recaș, 2020 [Studiu istoric]
|
| |
|
|
|
