Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
158886.02 |
|
Nume
|
|
Movila tumulară de la Teremia Mică - La Cimitir |
|
Județ
|
|
Timiş |
|
Unitate administrativă
|
|
Teremia Mare |
|
Localitate
|
|
Teremia Mică |
|
Punct
|
|
La Cimitir |
|
Reper
|
|
Movila se află la circa 3 km NE de vatra satului, în partea din stânga drumului de legătură Nerău - Dudeştii Vechi, pe malul din stânga Pârâului Vâna Mare. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Vâna Mare |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Categorie
|
|
descoperire funerară |
|
Tip
|
|
tumul |
|
Observații
|
|
Acest tumul/promontoriu a fost partial distrus în anul 2014 de către societatea Emiliana West Rom SRL. Aproximativ la o treime din partea nordică a tumulului/promontoriului a fost săpat un şanţ de desecare pe direcţia est-vest care a distrus parţial câteva morminte de înhumaţie. Tumulul/ promontoriul a fost nivelat, la nord de şanţul de desecare pe o adâncime mai mare şi la sud pe o adâncime mai mică. În urma nivelării şi a intervenţiei agricole cu scarificator au fost dislocate şi distruse mai multe părţi din schelete (mai ales la nord de şanţ), câmpul fiind plin cu oseminte umane la suprafaţă. Au fost identificate complexe arheologice din trei perioade istorice. |
|
Stare de conservare
|
|
grav afectat / 25.10.2022 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 25.10.2022 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
25.10.2022
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
aşezare
|
Epoca bronzului
|
Mureş
|
|
Cele patru gropi circulare care se datează în epoca bronzului sunt ovale sau circulare, două mai mici au diametrul în jur de 1,20 m, două mai mari în jur de 1,60 m, au fundul plat şi se adâncesc până la 0,42 m, adâncime faţă de nivelul de conturare. Probabil că sunt părţile inferioare ale unor gropi de provizii. Sunt poziţionate pe o linie arcuită, la cca 10-15 m distanţă între ele. Dispunerea complexelor ne indică o structură de aşezare cu gospodării răsfirate, probabil cu contrucţii de suprafaţă între gropile de provizii, care nu se mai pot surprinde în săpătură. Cu excepţia complexulul 44, care a conţinut multe oase de animale, celelalte gropi au furnizat un material ceramic bogat. Pe baza tipologiei şi ornamenticii ceramicii am putut să stabilim că aşezarea a fost locuită cândva pe parcursul mileniului II î. Hr. de către purtătorii culturii Mureş (Periam-Pecica).
|
|
|
aşezare
|
Epoca migraţiilor
(sec. VI-VII p.Chr.)
|
|
|
Complexele au conţinut foarte puţine descoperiri, exclusiv ceramică, din care 90% este grosieră, modelată cu mâna. În cazul complexului 55 chiar întregul lot ceramic descoperit se încadrează în acestă categorie tehnologică. Pe baza acestui material (deşi lipsesc locuinţele tipice cu instalaţii de foc) am putea să atribuim aşezarea slavilor din sec. VI-VII d. Hr., însă câteva fragmente ceramice cenuşii, fine, modelate la roată ne indică o nuanţare a acestei imagini. În cazul în care acestea nu sunt în poziţii secundare din perioada romană (nu au fost descoperite complexe din aceasta perioadă) am putea să avem identificat un facies cultural mai puţin cunoscut. Dispunerea în plan a celor şapte complexe descoperite ne indică o structură de aşezare bazată pe gospodării grupate în cazul nostru lângă două locuinţe rectangulare adâncite în pământ, de 3,10 x 3,00 m, cu câţiva metri distanţă între ele.
|
|
|
Necropolă
|
Epoca medievală
(sec. XI p. Chr.)
|
|
|
Cele mai importante descoperiri sunt cele 49 de morminte de înhumaţie, care pe baza inventarului se pot data în sec. XI d. Hr. Sunt orientate V-E sau cu înclinaţie spre SVV-NEE, cu schelet întins pe spate, diferenţe se pot observa în poziţia antebraţelor care sunt întinse lângă bazin, încrucişate pe bazin sau numai un antebraţ este pus pe bazin. Alte diferenţe se pot observa în forma gropilor de mormânt. Pot fi rectangulare, cu capetele scurte rotunjite, unele se îngustează de la bazin în jos şi unele sunt foarte înguste, urmărind forma scheletului. Probabil că primul tip a fost săpat pentru defuncţii depuşi în sicriu, iar cel din urmă tip pentru defuncţii depuşi în giulgiu. Într-un singur caz am putut observa urma sicriului. Piesele de inventar sunt inele de tâmplă cu capete de „S” de lângă craniu, inele simple sau torsadate pe degete şi brăţări pe antebraţe. Cu câteva excepţii de argint de slabă calitate acestea sunt din bronz. Au fost descoperite monede sau jumătăţi de monede în zona craniilor sau în zona bazinului.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
preventivă
|
2017
|
Cercetarea s-a concentrat pe o zonă aparte a sitului arheologic, pe locul unui tumul sau promontoriu, care s-a aflat înainte de desecări pe un bot al terasei și care se întindea în albia mlăștinoasă a cursului de apă. Acest tumul/promontoriu a fost partial distrus în anul 2014 de către societatea Emiliana West Rom SRL. Aproximativ la o treime din partea nordică a tumulului/promontoriului a fost săpat un șanț de desecare pe direcția est-vest care a distrus parțial câteva morminte de înhumație. Tumulul/ promontoriul a fost nivelat, la nord de șanțul de desecare pe o adâncime mai mare și la sud pe o adâncime mai mică. În urma nivelării și a intervenției agricole cu scarificator au fost dislocate și distruse mai multe părți din schelete (mai ales la nord de șanț), câmpul fiind plin cu oseminte umane la suprafață.
În cursul cercetării noastre am avut mai multe obiective, în primul rând salvarea complexelor atinse de șanțul de desecare. Descoperirile au depășit așteptările noastre inițiale, fiind identificate complexe arheologice din trei perioade istorice.
|
Muzeul Județean Satu Mare
|
GHINDELE
|
Robert
|
|
GAȘPAR
|
Adriana
|
|
BRÂNDUȘAN
|
Lavinia
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Luca, Sabin Adrian, Descoperire arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2006, 247 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Gindele, Robert; Gașpar, Adriana; Brândușan, Lavinia, Considerații privind salvarea vestigiilor și a informației arheologice în cazul amenajărilor funciare cu privire specială asupra cercetărilor arheologice preventive de la Teremia - La Cimitir (Campania 2017), Patrimonium Banaticum, VII, 2017, 141-153 [Publicaţie]
|
|
3.
Gindele, Robert et all, Teremia Mică | Comuna: Teremia Mare | Judeţ: Timiş | Punct: La Cimitir | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5937&d=Teremia-Mica-Teremia-Mare-Timis-La-Cimitir-2017 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|