Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   160733.12
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   TL-I-s-A-05833
Nume   Situl arheologic "Cetatea Salsovia" de la Mahmudia
Județ   Tulcea
Unitate administrativă   Mahmudia
Localitate   Mahmudia
Punct   Cetatea Salsovia
Reper   Cetatea se află la aproximativ 500 de metri nord-vest de periferia satului Mahmudia, pe un promontoriu situat la circa 230 metri sud de braţul Sfântul Gheorghe şi 2,5 kilometri nord de drumul judeţean DJ222C.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Descriere   Cetatea Salsovia este un sit arheologic pluristratificat cuprinzând o aşezare de epocă elenistică suprapusă de un castru din perioada romană timpurie, ulterior de o cetate iar în ultima fază de locuire de o cetate din perioada medio-bizantină. Cetatea din secolele IV-VI ocupa o suprafaţă de 15,77 ha fiind mărginită de un şanţ de apărare de 50 de metri lungime. Sursele epigrafice şi arheologice par a sugera existenţa unui castru şi a unei aşezări civile începând cu finele secolului I p. Chr. Salsovia este menţionată în Intinerarium Antonini şi Tabula Peutingeriană. Este ocupată şi de bizantini din a doua jumătate a secolului al X-lea şi până în secolul al XI-lea.
Descoperitor   Pamfil Polonic şi Grigore Tocilescu
Data descoperirii   1898
Suprafața sitului   15, 77 ha
Regim de proprietate   public
Data ultimei modificări a fişei   09.02.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI) romană  

Până în prezent, cercetările arheologice interdisciplinare şi sondajele arheologice au pus în evidenţă o porţiune din incintă şi trei turnuri circulare cât şi o structură monumentală intra-muros.

Spolierea din perioadele timpurii dar şi recente cât şi tranşeele din timpul Primului Război Mondial au afectat o bună parte din incinta romano-bizantină.

TL-I-m-A-05833.01 
Aşezare  Elenistică (secolele IV - I a. Chr.) elenistică     TL-I-s-B-05834 
Castru  Epoca romană timpurie (secolele I - IV p. Chr) romană      
Cetate  Epoca medievală timpurie (a doua jumătate a secolului al X-lea - secolul al XI-lea)    

Cetatea avea un plan patrulater, cu laturile de 150 x 120 m, apărată de un mal înalt aflat spre Dunăre. Spre nord exista un şanţ adânc de 8 metri şi lat de 50 de metri iar spre vest, de la colţul de nord-vest al incintei, se afla un şanţ cu o lăţime de 10 metri. Colţul de nord-est a fost săpat şi este distrus.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. sondaj 2007

Cercetarea a continuat atât în zona fortificației cât și în interiorul așezării fortificate. Au fost identificate câteva faze de ocupație ale cetății. Cea mai timpurie la care s-a ajuns este constituită de o suprafaţă de călcare amenajată cu fragmente de piatră de carieră peste un strat de lut galben de nivelare. Elemente arhitectonice asociate cu această suprafaţă nu au fost identificate, dat fiind spaţiul restrâns şi distrugerile produse în zonă de activitaţile ulterioare. Este probabil vorba de o curte interioară a unei clădiri anterioare celei văzute pe rezultatele date de magnetometrie. Ultima fază de ocupare a zonei în antichitate, este reprezentată de o clădire aproape pătrată cu multe încăperi, identificată cu metode non-intrusive în urmă cu doi ani. Secţiunea din acest an a fost amplasată pe ceea ce parea a fi latura de E a acestui edificiu, fiind descoperită astfel una din încăperi şi un spaţiu crezut a fi extern, dar care s-a dovedit a fi parte din aceeaşi structură.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" TOPOLEANU Florin George
BOGDAN Doru
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca LUMEZEANU Angela
DOBOȘ Alpar
Birkbeck College - University of London CIAUŞESCU Mihaela
HAYNES Ian
2. sondaj 2004

Cercetările arheologice din anul 2004 au pus în evidență o porțiune din incintă și trei turnuri circulare. S-a descoperit totodată că o parte a incintei a fost afectată atât de eroziune cât și de spoliere.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" BOGDAN Doru
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca DIACONESCU Alexandru
Birkbeck College - University of London HAYNES Ian
3. cercetare geofizică 2003

În anul 2003 sunt realizate prospecțiuni geofizice și prospecțiuni de teren. S-a procedat la o ridicare topografică executată de un specialist al Museum of London Archaeology Service fiind folosită o staţie totală şi coordonate luate de la bornele Oficiului de Cadastru pentru stabilirea reperelor din zonă. Ulterior, cu ajutorul unui aparat GPS profesional s-a creat o foarte detaliată reprezentare digitală a terenului (DTM), pe care toate rezultatele cercetărilor ce vor urma pot fi localizate cu acurateţe. Următorul pas a fost realizarea unui set complet de fotografii aeriene care să releve eventuale structuri arhitectonice ce nu puteau fi observate de la sol, obiectiv realizat prin eforturile ICEM Tulcea. Seria de metode de cercetare nonintrusive, de suprafaţă a fost continuată cu o periegheză sistematică şi posibilitatea de analiză statistică a datelor. Pentru aceasta s-a trasat un transect de 1 x 2 km, împărţit în carouri de 4 x 4 m, iar materialul arheologic a fost colectat şi analizat separat pe carouri. (prin ridicare topo, aceste carouri au fost plasate pe harta digitală a zonei).În sfârşit, scanarea unei părţi din suprafaţa sitului cu rezistivitate electrică a fost făcută de către specialişti români de la Alba Iulia, dar şi de către o echipă mixtă formată din specialişti de la Birbeck College şi UBB Cluj. Deşi rezultatele nu au fost spectaculoase pe platoul din S s-au identificat trasele unor ziduri de locuinţe al unui segment din zidul de incintă şi al unei posibile străzi. Folosirea unui magnetometru pe întreaga suprafaţă a sitului s-a dovedit a fi mai reuşită în privinţa rezultatelor, astfel că, pe suprafaţa cetăţii s-a putut localiza cu precizie zidul de incintă şi trei turnuri circulare. Cum era de aşteptat, în partea de N a sitului, zidul de incintă lipseşte fiind probabil distrus de eroziune.În interiorul cetăţii au fost identificate cantităţi mari de dărâmătură, printre acestea distingându-se cu claritate o stradă şi mai multe edificii. Cel mai bine păstrată pare a fi o clădire monumentală cu mai multe camere plasată în partea de vest a zonei intramurane.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" * *
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca * *
BirkbeckCollege - University of London * *

Bibliografie
1. Direcția Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991, 11, poziția A 0128, https://patrimoniu.ro/en/articles/lista-monumentelor-istorice [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Topoleanu, Florin, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
3. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 172, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCemFKY2pyY01zMXc/view [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Topoleanu, Florin, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3916 [Publicaţie]
5. Topoleanu, Florin, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3161 [Publicaţie]
6. Mănucu Adameşteanu, Gheorghe, Contribuţii la cunoaşterea locuirii medio-bizantine de la Mahmudia - cetatea Salsovia (secolele X-XI), Peuce S.N., VIII, Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, Constanța, 2010, 223 - 236, https://revistapeuce.icemtl.ro/wp-content/uploads/Arhiva-Peuce-Serie-noua/07-Peuce-SN-VIII-2010/13-Manucu-Mahmudia.pdf [Publicaţie]
7. Topoleanu, Florin; Bodgan Doru; Haynes, Ian;, Salsovia: chronological landmarks, Peuce S.N., X, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Tulcea, 2012, 101 - 144, https://revistapeuce.icemtl.ro/wp-content/uploads/Arhiva-Peuce-Serie-noua/09-Peuce-SN-X-2012/06-Topoleanu-Bogdan-Haynes-10-2012.pdf [Publicaţie]
8. Topoleanu, Florin; Bogdan Doru; Haynes, Ian, Salsovia. A Roman fort and town on the Lower Danube, The Lower Danube in Antiquity (VI C BC - VI C AD), International Archaeologycal Conference, 6, Tutrakan History Museum, Sofia, 2007, 131 - 140, https://www.academia.edu/1290209/Salsovia_a_Roman_Fort_and_Town_on_the_Lower_Danube [Publicaţie]
9. Anghel, Sorin, Geophysical investigations in the Salsovia submerged, archaeological site, Symposium on the Application of Geophysics to Engineering and Environmental Problems, 25-29 martie, Environmental and Engineering Geophysical Society, Nashville, 2018, https://www.eegs.org/assets/docs/Symposium/2018_SAGEEP_Abstracts/ArchaeologyII/Geophysical%20investigations%20in%20the%20salsovia96.pdf [Publicaţie]
10. Țentea, Ovidiu, Opriș, Carol Ioan, Mate-Popescu, Florian, Băjenaru, Constantin, Rațiu, Alexandru, Călina, Vlad, Frontiera romană din Dobrogea. O trece în revistă și o actualizare, Cercetări arheologice, XXVI, Muzeul Național de Istorie a României, București, 2019, 62-64, https://cercetari-arheologice.ro/wp-content/uploads/2020/08/CercetariArheologice_XXVI-art1_compressed-1.pdf [Publicaţie]
11. Zahariade, M., Gudea, N., The Fortifications of Lower Moesia (AD 86-275), Hakkert, Amsterdam, 1997, 82, 54 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll