Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   167954.04
Nume   Turnul de supraveghere de epocă romană de la Păuşa - Turnul lui Teofil (Turnul lui Traian)
Județ   Vâlcea
Unitate administrativă   Oraş Călimăneşti
Localitate   Păuşa
Punct   Turnul lui Teofil
Reper   Turnul se găseşte în Pădurea Roşia, pe malul stâng al Oltului, la nord de localitatea Păuşa şi de podul peste Olt de la Căciulata.
Reper hidrografic - nume   Olt
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   munte
Utilizare teren   pădure
Categorie   locuire
Tip   sistem defensiv
Suprafața sitului   0.00516 ha
Stare de conservare   foarte bună / 29.03.2023
Riscuri naturale   Exces de apă în sol: 2 / 12.05.2022
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 12.05.2022
Regim de proprietate   public
Data ultimei modificări a fişei   29.03.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Turn  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)    

La aproximativ 900 – 1000 m nord de Cetatea Arutela se află Turnul lui Teofil, un turn de supraveghere situat pe prima creastă mai înaltă care merge de la vest la est în direcţia vârfului Muntelui Cozia. „Piscul lui Teofil” a fost ridicat pe un platou minuscul, pe care au fost descoperite ruinele turnului. Turnul avea formă circulară, cu latura orientată spre est în dreapta. Cercetările arheologice au dus la excavarea a două secţiuni aliniate NV-SE, care au evidenţiat substructura turnului de mortar cu cărămidă zdrobită în compoziţia sa. Turnul are forma unui semicerc şi are o latură dreaptă de 5,5 metri lungime (spre est), precum şi un semicerc, cu diametrul de 4 metri.

Poziţia ridicată a turnului de veghe a permis o perspectivă unică. Turnul de veghe este orientat spre Olt ceea ce indică faptul că scopul său a fost de a veghea la intrarea în valea care duce la Dacia Superior. În plus, avea capacitatea de a oferi o vedere panoramică asupra masivului Cozia, facilitând depistarea eventualelor incursiuni. În plus, a asigurat supravegherea traficului pe drumurile care duc la cetatea Castra Traiana.

Turnul de supraveghere nu a fost refolosit sau modificat după perioada romană. Săpăturile arheologice au constatat că fundaţiile sunt în stare bună. Cu toate acestea, lăsate deschise, şanţurile arheologice pot contribui, într-o oarecare măsură, la degradarea construcţiei. Peisajul este foarte puţin afectat de intervenţiile ulterioare, iar rolul strategic al turnului de veghe este imediat evident.

 

Bibliografie
1. Țentea, Ovidiu, Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2022 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
2. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
3. Vlahuță, Alexandru, România Pitorească, Astro, București, 2022, 107-108 [Publicaţie]
4. Vlădescu, Cristian M., Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Scrisul românesc, Craiova, 1986, 60-61, 52 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll