Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   172554.03
Nume   Drumul de epocă romană de la Copăceni - Drumul carului (Drumul carului)
Județ   Vâlcea
Unitate administrativă   Racoviţa
Localitate   Copăceni
Punct   Sub Pietre
Punct alte denumiri   Vârful Prislopului, Dealul Târgului
Reper   Drumul se găseşte paralel cu malul estic al Oltului, la sud-vest de localitatea Copăceni.
Reper hidrografic - nume   Olt
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   păşune
Categorie   cale de comunicaţie
Tip   drum
Descriere   Acest monument, săpat în stâncă, reprezintă dovada existenţei unui drum roman care urmărea cursul estic al râului Olt în antichitate, în zona amintită anterior. Este unul dintre puţinele drumuri cioplite în piatră care s-au păstrat până în zilele noastre, cele mai multe fiind distruse de dezvoltarea modernă a ţării.
Acest drum are un caracter unic pentru Dacia, structura sa fiind asemănătoare cu cea a drumului tăiat în stâncă la Porţile de Fier, reprezentat pe Columna lui Traian (poarta situată în Serbia, pe teritoriul fostei provincii Moesia Superioară).
Observații   Drumul dispunea, în mod evident, de elemente din lemn, care însă nu au fost conservate. Designul original al drumului nu pare să fi fost afectat de intervenţii moderne şi traseul este încă vizibil la suprafaţă. Găurile tăiate în stâncă atestă tehnica specială de construcţie şi caracterul acestui drum.
Data descoperirii   1909
Suprafața sitului   0.1912 ha
Stare de conservare   bună / 01.11.2022
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 01.11.2022
Regim de proprietate   privat
Data ultimei modificări a fişei   29.03.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Drum  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)   1909 

Situat la o distanţă de aproximativ 800 m sud de cetatea Copăceni, acest drum roman a fost redescoperit deoarece localizarea lui exactă nu a putut fi stabilită de cercetători.
Drumul de epocă romană de la Copăceni „Sub Pietre” este vizibil şi astăzi. „Este marcat de găuri de diverse forme şi dimensiuni, tăiate în roca nativă. Drumul a fost tăiat în stâncă şi apoi prelungit peste apă, pe suporturi de lemn. Au fost identificate nouă găuri pentru susţinerea grinzilor din lemn pe o distanţă de aproximativ 50 m.

Informaţiile despre acest drum apar încă din secolul al XVIII-lea. Prima informaţie pe care o avem este din scrisoarea pe care părintele Schwantz o trimisese contelui Stainville la 23 ianuarie 1717, acesta arătând că în drumul de la Cozia la Cornet pe malul de est al Oltului, s-au putut observa ruinele drumului de epocă romană. Aceste informaţii au fost incluse în scrisoare. D. Tudor a făcut referire la un număr de nouă găuri dreptunghiulare, spre deosebire de optsprezece (Pr. Schwantz), care este un sistem destul de asemănător cu cele de la Cazane (Dobra – Golubac – Serbia). În literatura de specialitate se menţionează şi câteva încăperi asemănătoare unor peşteri, interpretate de către D. Tudor ca fiind spaţii folosite de pietrarii romani pe post de locuinţe şi locuri de depozitare a uneltelor. Michael Schendos de Van Der Beck (1691–1736), medic trimis de feldmareşalul Stainville, care era administratorul Olteniei şi Transilvaniei în numele Austriei, constată prezenţa acestor încăperi în redactarea hărţii Olteniei împreună cu Fr. Schwantz.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2022

* CĂLINA Vlad
* MANEA Ioana
Muzeul Național de istorie a României ȚENTEA Ovidiu

Bibliografie
1. Țentea, Ovidiu, 2022 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
2. Giurescu, C. Constantin, Oltenia sub austrieci. I Documente, București, 1909, 122-124 [Publicaţie]
3. Tudor, Dumitru, Oltenia Romană, 4, Editura Academiei Române, București, 1978, 55 [Publicaţie]
4. Holbanu, Maria et alii, Călători străini despre Țările Române, IX, Editura Academiei Române, București, 1997, 76 [Publicaţie]
5. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll