Edificiul, ale cărui pivniţe erau bine păstrate pe la mijlocul secolului XX, a fost atribuit perioadei lui Matei Basarab. Este posibil vorba de un palat domnesc, descris de călătorul turc Evlia Celebi în secolul al XVII-lea şi folosit probabil până în secolul XVIII. Ruinele au fost distruse treptat astfel că în anii 1950 erau acoperite de un depozit de gunoi.

Palatul apare marcat pe hărţile istorice ale oraşului de la 1790 sau 1852.

A fost cercetată o aşezare de secol VI, pe o suprafaţa de 2.200 m.p. care făcea parte dintr-un martor al terasei drepte a lacului Fundeni situat în dreptul fostei străzi Soldat Ghivan, paralelă cu malul lacului. Spaţiul era limitat spre N-E şi N-V de malurile unei foste cariere de nisip, spre S-V de un cartier de locuinţe, iar spre S-E de str. Chilei. Pe acest teren, de formă aproximativ dreptunghiulară, au fost trasate 14 secţiuni.
Au fost identificate 15 bordeie, un cuptor în afara locuinţelor şi o groapă de provizii. Inventarul bordeielor a fost format în cea mai mare parte din ceramică alături de care au apărut, într-o proporţie redusă, obiecte de bronz, fier, os, piatră, sticlă. Din analiza materialului ceramic, se pot trage concluzii referitoare la aspectul cultural al unei aşezări din veacul VI e.n., care, potrivit observaţiilor din timpul săpăturilor, nu a cunoscut mai multe faze de locuire. Materialul ceramic este acelaşi în fiecare bordei, ca pastă, tehnică de lucru şi forme, dovedind o unitate rar întâlnită în alte aşezări.
Numărul mare de fusaiole precum şi uneltele descoperite într-unul din bordeie (10) ar putea dovedi prezenţa unui atelier artizanal.

Un mormânt de incineraţie descoperit cu ocazia exploatării unei cariere de nisip din zonă a fost cercetat de Dinu Rosetti. Inventarul mormântului cuprindea vase de ceramică deliene şi de inspiraţie greco-romană precum şi un cuţit de fier.

Un mormânt de inhumaţie atribuit culturii Glina III a fost descoperit de Dinu V. Rosetti în perioada interbelică. Scheletul era culcat pe stânga, în poziţie chircită. La picioare şi la cap se afla câte un vas de lut.

Dinu Rosetti descoperă într-o carieră de nisip de la capătul străzii Zidurilor dintre Vii, la nord de ruinele atunci vizibile ale palatului (cetăţii) lui Matei Basarab, unelte de cremene şi numeroase rămăşiţe de cerbi şi elefanţi diluviali. Uneltele aveau întrucâtva analogii în Bulgaria la Temnata Dupka şi Mirizlivka (epoca aurignaciană) şi în Moldova la Gherman-Dumeni (în tipul levalloisian).