Urmele unor locuinţe din secolele VI -VII au fost descoperite în 1962.

Au fost identificate din această perioadă, sub pivniţe medievale, urmele unor locuinţe semiîngropate şi material ceramic în care predomină vasele borcan.

Biserica cu hramul Buna Vestire, denumită şi Biserica Sfântul Anton în amintirea bisericii dispărute din estul Pieţei Sf. Anton, este cea mai veche biserică cunoscută din Bucureşti, construită de domnitorul Mircea Ciobanul şi fii săi în secolul al XVI-lea, undeva între 1545-1559, ca biserică a curţii domneşti, pe locul unei biserici mai vechi din lemn. Biserica a cunoscut o serie de distrugeri şi refaceri de-a lungul secolelor, aspectul actual fiind cel realizat în urma restaurării coordonate de Comisia monumentelor istorice în anii 1928-1935, restaurare care reuşeşte să redea aproape integral forma originară. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

Până în anii 1970, biserica a fost înconjurată de construcţii la sud şi la est.

Fundaţiile turnului Porţii de Jos a Curţii Domneşti şi părţi din zidul de incintă au fost descoperite sub pavajul Străzii Franceze, prima oară în săpăturile din 1970 apoi în 2006, cu ocazia cercetărilor preventive pentru amenajarea Pieţei Sf. Anton. Poarta de Jos a fost demolată de domnitorul Nicolae Mavrogheni, descoperirile evidenţiind aspecte din ultima etapă de funcţionare a turnului şi anume cel reconstruit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

Au fost identificate urmele unor uliţe podite cu scânduri de lemn, în colţul de sud-est al Pieţei, care probabil lega Curtea Domnească de o zonă în est, traversând Bulevardul Ion C. Brătianu de azi spre str. Patriei. Uliţa era podită pe centru cu bârne lungi de 2,80 metri şi pe laturi cu podele de câte 1,5 metri lungime. Aceste bârne erau prinse cu ajutorul unor cuie de lemn în grinzi de stejar puse longitudinal. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

În nordul Pieţei Sf. Anton, la fosta intersecţie a str. Covaci cu Bd. 1848 (azi Ion C. Brătianu), unde s-au construit blocuri, a fost descoperită în 1960 groapa unui bordei din sec. XV, de formă rectangulară cu pereţii drepţi, necăptuşiţi, una din laturi avînd lungimea de 4,8 metri. Groapa acestui bordei nu a putut fi cercetată în întregime deoarece o parte intra sub trotuarul bulevardului. Materialul ceramic cuprindea oale cu formă globulară, lucrate la roata repede şi străchini cu suprafaţa interioară acoperită cu smalţ. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

La intersecţia Bd. 1848 cu str. 30 Decembrie (azi B. Ion C. BrătianuStr. Francează , sub temeliile unor construcţii din sec. al XVIII-lea a fost descoperită în 1960 o conductă de apă şi resturile unei uliţe podite. Aflată la -2,50 m faţă de nivelul actual conducta se compunea din olane, din lut ars, protejate de un manşon gros de mortar cuprins între cărămizi puse vertical şi orizontal. Ea se îndrepta spre Curtea Domnească avînd orientarea sud est-nord vest. Este foarte posibil ca această conductă să fi făcut parte din sistemul aşa-numitei visterii a apelor descoperită cu ocazia săpăturilor din anii 1953-1954 în curtea bisericii Curtea Veche. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

În partea de est a Pieţei Sfântul Anton se păstrează fundaţiile, marcate la suprafaţă, ale bisericii vechi cu hramul Sfântul Anton. Biserica, zisă şi Biserica Puşcăriei deoarece se afla în apropierea închisorii Curţii Vechi, a fost construită în 1735 de un anume Petre, fiul lui Enciu din Serbia, probabil pe locul unde fusese biserica doamnei Maria, distrusă în 1595. Dup ce a trecut prin două incendii puternice, în 1804 şi 1847, biserica nu a mai fost refăcută. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin