Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179132.39
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   B-I-s-B-17898
Nume   Situl arheologic de la Bucureşti - Dealul Patriarhiei şi Ansamblul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române
Județ   Bucureşti
Unitate administrativă   Municipiul Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Punct   Dealul Patriarhiei
Reper   Situl este localizat pe malul drept al Dâmboviţei, de-a lungul Aleii Dealul Mitropoliei şi a străzii Patriarhiei, între Piaţa Unirii, bd. Regina Maria (fost G. Coşbuc), str. 11 Iunie şi intrarea Miron Cristea.
Reper hidrografic - nume   Dâmboviţa
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire; descoperire funerară; structură de cult
Tip   aşezare; necropolă; edificiu religios
Descriere   Situl cuprinde teritoriul Dealului Patriarhiei precum şi teritoriul pe care se află acum Ansamblul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Ansamblul cuprinde Catedrala Patriarhală "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena", Palatul mitropolitan şi biserica paraclis, clopotniţa dinspre est, precum şi Palatul Patriarhiei fost sediu al Camerei Deputaţilor, clădire construită în 1907 în partea de sud.
Dealul Patriarhiei a fost cercetat în anul 1960 prin trasarea unei secţiuni pe axul longitudinal al bisericii secţionîndu-se 10 metri în porţiunea de la intrarea în edificiu spre palatul mitropolitan şi 10,5 m est de altar. Pentru controlul pantelor dealului a fost trasat un şanţ pe partea de nord a aleii ce coboară spre str. 11 Iunie şi altul pe versantul dinspre Bd. Regina Maria (fost G. Coşbuc). Sondajul arheologic efectuat pe Dealul Patriarhiei în august 1960 a dovedit că acest promontoriu a suferit puternice şi repetate transformări. Lipsa totală a nivelurilor de locuire feudală, cel puţin din prima jumătate a secolului al XVII-lea, când este atestată aici existenţa bisericii de lemn a podgorenilor, a urmelor constructorilor lui Constantin Şerban, precum şi a mărturiilor intensei activităţi din sec. XVIII se datoreşte raderii părţii superioare a dealului. Primele lucrări de nivelare a colinei au fost probabil realizate la mijlocul secolului al XVII-lea. Prefacerile care s-au succedat în veacurile următoare, determinate de unele calamităţi sau de eventualele noi construcţii, au provocat repetate curăţiri sau înălţări a părţii superioare a dealului. Lucrări de acest gen, dovedite de sondajul arheologic, au avut loc şi în prima jumătate a sec. XIX când terenul din jurul edificiului religios a fost înălţat cu molozul provenit de la reparaţii.
Observații   Sediul Mitropoliei Ţării Româneşti a fost mutat de la Târgovişte la Bucureşti în secolul al XVII-lea. Patriarhia Ortodoxă Română a fost înfiinţată în 1925, astfel Catedrala mitropolitană a devenit Catedrala patriarhală.
Data ultimei modificări a fişei   17.02.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Glina / III  

Au fost descoperite fragmente de vase din epoca bronzului s-a putut stabili că acest material provine de la vase scunde cu pereţii groşi, făcuţi dintr-o pastă cenuşie cu mult nisip, avînd buza îngroşată în afară şi fundul plat. Pe umărul unora din aceste vase se aflau torţi rotunde, groase, cu un orificiu cilindric orizontal sau torţi de formă triunghiulară.

B-I-m-B-17898.02 
Necropolă  Epoca medievală - epoca modernă (Sec. XVII-XIX)    

Înmormântări succesive ale călugărilor sau oficialilor Mitropoliei, precum şi ale membrilor famiilor boiereşti, sunt atestate de numeroase pietre de mormânt descoperite în biserică, unele acoperite de pardoseli noi. Un pomelnic din secolul al XVIII-lea cuprinde o listă a înmormântărilor din biserică. În cercetările din 1960, alături de zidul altarului, la adîncimea de -1,30 faţă de solul actual a fost surprins mormântul unui prelat, cu patru cărămizi puse pe craniu în formă de cruce. În afara câtorva resturi de îmbrăcăminte a fost găsit la acest mormânt o cataramă din fier.

B-I-m-B-17898.01 
Biserică paraclis  Epoca medievală (Sec. XVIII)    

Primul paraclis a fost ridicat odată cu Palatul mitropolitan în secolul XVII apoi a fost reclădit de Nicolae Mavrocordat în 1723. Paraclisul, construit pe un postament înalt, are un plan dreptunghiular. Iniţial a avut turlă (care apare printre altele şi într-o acuarelă a lui Szathmary probabil dinainte de 1866), dar ea a fost dărâmată către sfârşitul secolului al XIX-lea. Paraclisul nu are pronaos ; naosul, de formă pătrată, este susţinut de patru arcuri pe console.

B-II-m-A-18571.03 
Biserică  Epoca medievală (Sec. XVII)    

Clădirea bisericii şi a zidirilor din jur a fost începută de Constantin Şerban voievod (1654— 1658), pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, atribuită lui Oprea iuzbaşa. Constantin Şerban nu a reuşit să termine clădirea, care a fost isprăvită de urmaşul său Mihail Radu (1658—1659), după mărturia din 1657 a lui Paul de Alep care scrie că biserica nu era gata. Domnitorul Radu Leon decide să fie aici mitropolia ţării. Biserica a fost reparată şi modificată în mai multe rânduri, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, apoi în 1834, în 1850-1858, în 1886 iar în 1932-1935, biserica a fost restaurată de Comisia monumentelor istorice.

B-II-m-A-18571.01 
Clopotniţă  Epoca medievală (Sec. XVII-XVIII)    

Vechea clopotniţă a mitropoliei se găsea deasupra intrării dinspre apus (lângă paraclis). Clopotniţa dinspre răsărit a fost zidită de Constantin Brâncoveanu în 1698 (data pisaniei este sept. 20 1698), care a făcut o a doua intrare în curtea bisericii mitropoliei, apropiată de palatul său din actuala Piaţă a Unirii. Această clopotniţă a fost restaurată în 1942 şi 1958.

 
Palat  Epoca medievală (Sec. XVIII)    

Într-o primă formă, palatul a fost ridicat odată cu biserica (1654—1658), şi a devenit palatul mitropoliţilor ţării după 1665. A fost terminat de mitropolitul Teodosie. Clădirile din secolul al XVII-lea nu se mai conservă în forma originară, la vechiul palat adăugându-se alte construcţii. Din vechiul palat nu se mai păstrează, probabil, decât pivniţa cea mare, lungă de 18 metri, deasupra căreia s-a clădit trapeza şi paraclisul.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 1960

Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti PANAIT I. Panait

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 453, poz. 145-147 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Panait, I. Panait, Observaţii arheologice pe şantierele de construcţii din Capitală, Cercetări arheologice în Bucureşti, I, 1963, 166-170, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=64952-observatii-arheologice-pe-santierele-de-constructii-din-capitala--cercetari-arheologice-in-bucuresti--1-i-1963 [Publicaţie]
4. Velescu, Oliver, Biserica catedrală a Mitropoliei din Bucureşti. Istoric şi arhitectură, Revista Monumentelor Istorice, LXII-LXIII, 1-2, 1993 - 1994, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=56765-biserica-catedrala-a-mitropoliei-din-bucuresti-istoric-si-arhitectura--revista-monumentelor-istorice--1-2-anii-lxii-lxiii-1993-1994 [Publicaţie]
5. Traianescu, D. Ion, Mitropolia din Bucureşti, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, V, 1-4, 1912, 137-176, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=102079-mitropolia-din-bucuresti--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-v-1912 [Publicaţie]
6. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Basilica, 2017, 376-390 [Publicaţie]
7. Ignat, Theodor, Studiu arheologic. Teritoriul administrativ al Sectorului 4. Zona de Nord, 2019 [PUG]
 
Fotografii sit

Scroll