Au fost identificate 280 morminte şi aproximativ 289 de schelete (cu reînhumări). Orientarea mormintelor este în general pe direcţia est-vest, cu corpul întins orizontal cu faţa în sus, cu mâinile depuse pe cutia toracică sau sprijinite pe bazin. Urmele sicrielor sunt rare. În majoritatea cazurilor, corpul apare puternic strâns în urma înfăşurării lui într-un cearceaf sau în fâşii de pânză.

Au fost surprinse 74 morminte într-o necropolă descoperită în apropierea bordeielor, pe latura de sud a aşezării.

Identificarea Măicăneştilor în izvoarele scrise este dificilă datorită funcţionării, numai pe teritoriul de azi al Bucureştilor, a două localităţi cu acelaşi nume (una pe cursul Colentinei, cealaltă pe malul Dâmboviţei). Cel mai vechi document în care este menţionată localitatea Măicăneşti datează din 18 octombrie 1560 fiind emis în Bucureşti de cancelaria lui Petru cel Tânăr. În sec. XVI avem menţionat cu certitudine, pe cursul Colentinei, satul Măicăneşti în sectorul cuprins între străzile Străuleşti şi Băneasa. În august 1582, Mihnea Turcitul, întărea lui Belciul din Clanţa „ocină aflată de la drumul Măicăneştilor până la drumul Racului şi până la apa Colentinei”. Mitropolitul Neofit iniţiază în anul 1750, o amplă acţiune de restabilire a proprietăţii moşiei Străuleşti. Printre altele, reţinem faptul că Străuleştii se învecinau cu moşia Măicăneştilor.
Au fost surprinse 47 bordeie şi 16 locuinţe de suprafaţă în cercetările sistematice din secolul XX. Cele din sec. XIV sunt unicamerale, de formă patrulateră, adâncite în pământ, uneori cu colţurile rotunjite sau în unghiuri drepte. La unul dintre ele a fost surprinsă intrarea în trepte, aflată în colţul de sud-est. A doua jumătate a sec. XV - sec. XVI- locuinţe de suprafaţă (de formă patrulateră sau pătrată, cu podea din lut), bordeie fără vatră, bordeie cu vatră sau vetre simple, bordeie cu cuptor (de formă patrulateră, cu podeaua bine bătătorită şi cuptorul amenajat pe o platformă înaltă); au fost surprinse şi situaţii în care bordeiele se suprapun.

Au fost surprinse mai multe bordeie, unele de formă rectangulară cu colţurile rotunjite.

În cursul cercetărilor din 1960 au fost identificate 19 locuinţe, majoritatea bordeie adâncite în pământ cu cuptoare în formă de potcoavă.

Au fost identificate mai multe locuinţe datate în secolele II-III, III şi IV-V, precum şi gropi menajere, gropi pentru păstrarea proviziilor şi gropi rituale. Într-o cercetare preventivă din 2009 în Şos. Gheorghe Ionescu Siseşti, 303-309, au fost surprinse mai multe complexe (trei locuinţe, trei cuptoare pentru prepararea hranei şi cinci gropi menajere) care aparţin unei locuiri din sec. III. O altă locuinţă şi, în interiorul ei, un cuptor, datate în perioada secolelor II-III d. Hr., au fost descoperite în 2022.

A fost identificată o groapă, posibil de locuinţă.