Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
179132.92 |
Nume
|
|
Fundaţiile Hanului Bisericii Sfântul Ioan cel Mare din Bucureşti |
Județ
|
|
Bucureşti |
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Bucureşti |
Localitate
|
|
Bucureşti |
Reper
|
|
Situl este localizat în zona trotuarului sudic al străzii Mihai Vodă. |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare |
Descriere
|
|
În 1995, lucrările pentru instalarea unor cabluri electrice sub trotuarul sudic al străzii Mihai Vodă (lângă Palatul CEC) au scos la lumină o parte din fundaţiile Hanului Bisericii Sf. Ion cel Mare. Sub trotuar, între 0,25 m şi 0,45 m, a fost surprins ultimul nivel de locuire reprezentat prin ziduri legate cu un mortar friabil, care pot fi datate în sec. XIX. De la adâncimea de 0,50 m până la 0,90 m a fost observat nivelul anterior ce cuprindea fundaţiile unor ziduri din sec. XVIII. Folosirea unui mortar compact şi izvoarele scrise sunt dovezi în privinţa datării. La adâncimea de 0,90 - 1,10 m a fost observată o podea din lut galben bătut care aparţinea nivelului din sec. XVIII. La adâncimea de 1,40 m a fost atins stratul de argilă sterilă din punct de vedere arheologic, cu excepţia porţiunii în care fundaţiile zidurilor din sec. XVIII au coborât până la 1,50 m. În general, zidurile din sec. XIX au la bază fundaţiile celor din veacul precedent. |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
08.06.2022
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Han
|
Epoca modernă
(sec. XVIII)
|
|
|
Hanul a fost ridicat în sec. XVIII în apropierea Bisericii Sfântul Ioan cel Mare, biserică clădită de Andrei mare vistier în timpul domniei lui Mihnea al II-lea Turcitul şi refăcută de Constantin Brâncoveanu. Biserica şi clădirile anexe au fost demolate în 1875, pentru a se clădi pe acest loc palatul Casei de Depuneri (Palatul CEC). Hanul a funcţionat probabil începând cu secolul XVIII, folosind clădiri anexe ale mânăstirii. Avariat de-a lungul vremii, hanul cunoaşte o refacere la începutul secolului al XIX-lea, odată cu biserica mânăstirii.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare preventivă
|
1995
|
|
Muzeul Municipiului Bucureşti
|
MĂNUCU-ADAMEŞTEANU
|
Gheorghe
|
NEGRU
|
Mircea
|
POPESCU
|
Florin
|
|
Bibliografie
|
1.
Negru, Mircea, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 1995, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=201&d=Bucure-ti-Calea-Victoriei-15-Fundatiile-Hanului-Damaris-Hotel-de-France-Grozave-ti-1995 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
2.
Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Basilica, București, 2017, 162 [Publicaţie]
|
|
|
|
|