Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
18536.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
AG-I-s-A-13375 |
Nume
|
|
Castellum-ul de epocă romană de la Rucăr - Scărişoara |
Județ
|
|
Argeş |
Unitate administrativă
|
|
Rucăr |
Localitate
|
|
Rucăr |
Punct
|
|
Scărişoara |
Punct alte denumiri
|
|
Câmpul Rucărului |
Reper
|
|
Fortificaţia de la Rucăr a fost construită într-o poziţie strategică, la sud de Pasul Bran şi la nord de actualul oraş, în lunca pârâului Râuşorul. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Dâmboviţa, Râuşorul |
Reper hidrografic - tip
|
|
râu; pârâu |
Forma de relief
|
|
depresiune |
Utilizare teren
|
|
păşune |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare militară |
Descriere
|
|
Cetatea Rucărului este amplasată strategic pe o terasă joasă în zona în care râurile Roghina şi Cernea se varsă în râul Dâmboviţa, în punctul „Scărişoara”. sau „Câmpul Rucărului”. În cadrul cercetărilor arheologice efectuate de-a lungul anilor a fost excavată aproximativ 40% din suprafaţa fortificaţiei (colţul de sud-vest), documentând o singură fază de construcţie. |
Suprafața sitului
|
|
0,491 ha |
Stare de conservare
|
|
bună / 23.03.2023 |
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 23.03.2023 |
Regim de proprietate
|
|
mixt |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
27.04.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Castellum
|
Epoca romană
(începutul secolului al II-lea p. Chr.)
|
neprecizată
|
|
Fortul din lemn şi pământ, cu plan dreptunghiular, are dimensiunile de 40 × 60 m. Sistemul de fortificaţii este format dintr-un zid de pământ, care pe latura sa de sud măsoară 5,10 m lăţime şi 0,80 m înălţime. Acesta este înconjurat de două şanţuri, de cca. 5,10 m în deschidere şi 1,20 m adâncime. La interior este mărginit de un drum de pază (via sagularis) care măsoară cca. 1 m lăţime. La colţul de sud-est au fost identificate urme ale unui turn de lemn. În interiorul fortificaţiei s-au descoperit urme ale clădirilor din centrul acesteia şi s-a presupus existenţa a două barăci, cu lungimi de 14,50 m. Dimensiunile sunt oarecum neobişnuite pentru că în general, în acest tip de fortificaţie, cazarma măsoară cca. 25 m lungime.
Cercetările arheologice şi analiza materialului descoperit au datat fortificaţia din timpul împăratului Traian. Judecând după constatările timbrelor tegulare, garnizoana era constituită probabil dintr-un contingent al cohortei II Flavia Bessorum (IDR II 607). Datarea emisiunilor băneşti descoperite în fortificaţie se încheie la 114/117. Ceramica de terra sigillata descoperită la Rucăr a fost datată la începutul secolului al II-lea d.Hr. |
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
evaluare de teren
|
2016
|
magnetometrie
|
Muzeul Judeţean de Istorie - Braşov
|
*
|
*
|
2.
|
cercetare sistematică
|
1979-1985
|
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca
|
BOGDAN-CĂTĂNICIU
|
Ioana
|
3.
|
cercetare sistematică
|
1971-1975
|
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca
|
BOGDAN-CĂTĂNICIU
|
Ioana
|
4.
|
evaluare de teren
|
1904
|
|
*
|
BĂJAN
|
Dumitru
|
5.
|
cercetare sistematică
|
1983 - 1992
|
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
|
BOGDAN CĂTĂNICIU
|
Ioana
|
|
Bibliografie
|
1.
Cătăniciu Bogdan, Ioana, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=590 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
3.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 95, poz. 50 [Publicație] (sursa fişei de sit)
|
4.
Cătăniciu Bogdan, Ioana, Ceramica dacică din Castellum de la Rucăr, Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1986, 201-211 [Publicaţie]
|
5.
Bădescu, Marin, Val, troian, sau drum roman, între Argeş - Piteşti şi Rucăr, Argesis, Muzeul Județean Argeș, Pitești, 2001, 47-54, http://www.cimec.ro/pdf2/Argesis/dl.asp?filename=Argesis-10-Studii-si-comunicari-Muzeul-Judetean-Arges-2001.pdf [Publicaţie]
|
6.
Tudor, Dumitru, Considerții asupra unor cercetări arheologice făcute pe Limes Transalutanus, Studii și Cercetări de Istorie Veche, VI, 1-2, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1955, 87-99, 3 [Publicaţie]
|
7.
Bogdan-Cătănciu, Ioana, Studii și Cercetări de Istorie Veche, 25, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1974, 277-288 [Publicaţie]
|
8.
Tudor, Dumitru, Oltenia romană (ediția a IV-a), Editura Academiei, București, 1978, 297-298, 323 [Publicaţie]
|
9.
Bogdan-Cătăniciu, Ioana, Muntenia: în sistemul defensiv al Imperiului Roman sec. I-III p. Chr., Tipoalex, Alexandria, 1997, 45-47 [Publicație]
|
10.
Gudea, Nicolae, 1997 [Publicaţie]
|
|
|
|
Fotografii sit
|