Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   18536.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   AG-I-s-A-13375
Nume   Castellum-ul de epocă romană de la Rucăr - Scărişoara
Județ   Argeş
Unitate administrativă   Rucăr
Localitate   Rucăr
Punct   Scărişoara
Punct alte denumiri   Câmpul Rucărului
Reper   Fortificaţia de la Rucăr a fost construită într-o poziţie strategică, la sud de Pasul Bran şi la nord de actualul oraş, în lunca pârâului Râuşorul.
Reper hidrografic - nume   Dâmboviţa, Râuşorul
Reper hidrografic - tip   râu; pârâu
Forma de relief   depresiune
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Cetatea Rucărului este amplasată strategic pe o terasă joasă în zona în care râurile Roghina şi Cernea se varsă în râul Dâmboviţa, în punctul „Scărişoara”. sau „Câmpul Rucărului”. În cadrul cercetărilor arheologice efectuate de-a lungul anilor a fost excavată aproximativ 40% din suprafaţa fortificaţiei (colţul de sud-vest), documentând o singură fază de construcţie.
Suprafața sitului   0,491 ha
Stare de conservare   bună / 23.03.2023
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 23.03.2023
Regim de proprietate   mixt
Data ultimei modificări a fişei   27.04.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Castellum  Epoca romană (începutul secolului al II-lea p. Chr.) neprecizată  

Fortul din lemn şi pământ, cu plan dreptunghiular, are dimensiunile de 40 × 60 m. Sistemul de fortificaţii este format dintr-un zid de pământ, care pe latura sa de sud măsoară 5,10 m lăţime şi 0,80 m înălţime. Acesta este înconjurat de două şanţuri, de cca. 5,10 m în deschidere şi 1,20 m adâncime. La interior este mărginit de un drum de pază (via sagularis) care măsoară cca. 1 m lăţime. La colţul de sud-est au fost identificate urme ale unui turn de lemn.
În interiorul fortificaţiei s-au descoperit urme ale clădirilor din centrul acesteia şi s-a presupus existenţa a două barăci, cu lungimi de 14,50 m. Dimensiunile sunt oarecum neobişnuite pentru că în general, în acest tip de fortificaţie, cazarma măsoară cca. 25 m lungime.

Cercetările arheologice şi analiza materialului descoperit au datat fortificaţia din timpul împăratului Traian. Judecând după constatările timbrelor tegulare, garnizoana era constituită probabil dintr-un contingent al cohortei II Flavia Bessorum (IDR II 607). Datarea emisiunilor băneşti descoperite în fortificaţie se încheie la 114/117. Ceramica de terra sigillata descoperită la Rucăr a fost datată la începutul secolului al II-lea d.Hr.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2016

magnetometrie

Muzeul Judeţean de Istorie - Braşov * *
2. cercetare sistematică 1979-1985

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca BOGDAN-CĂTĂNICIU Ioana
3. cercetare sistematică 1971-1975

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca BOGDAN-CĂTĂNICIU Ioana
4. evaluare de teren 1904

* BĂJAN Dumitru
5. cercetare sistematică 1983 - 1992

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca BOGDAN CĂTĂNICIU Ioana

Bibliografie
1. Cătăniciu Bogdan, Ioana, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=590 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 95, poz. 50 [Publicație] (sursa fişei de sit)
4. Cătăniciu Bogdan, Ioana, Ceramica dacică din Castellum de la Rucăr, Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1986, 201-211 [Publicaţie]
5. Bădescu, Marin, Val, troian, sau drum roman, între Argeş - Piteşti şi Rucăr, Argesis, Muzeul Județean Argeș, Pitești, 2001, 47-54, http://www.cimec.ro/pdf2/Argesis/dl.asp?filename=Argesis-10-Studii-si-comunicari-Muzeul-Judetean-Arges-2001.pdf [Publicaţie]
6. Tudor, Dumitru, Considerții asupra unor cercetări arheologice făcute pe Limes Transalutanus, Studii și Cercetări de Istorie Veche, VI, 1-2, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1955, 87-99, 3 [Publicaţie]
7. Bogdan-Cătănciu, Ioana, Studii și Cercetări de Istorie Veche, 25, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1974, 277-288 [Publicaţie]
8. Tudor, Dumitru, Oltenia romană (ediția a IV-a), Editura Academiei, București, 1978, 297-298, 323 [Publicaţie]
9. Bogdan-Cătăniciu, Ioana, Muntenia: în sistemul defensiv al Imperiului Roman sec. I-III p. Chr., Tipoalex, Alexandria, 1997, 45-47 [Publicație]
10. Gudea, Nicolae, 1997 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll