Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   18590.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   AG-I-m-A-13376.01
Nume   Situl arheologic de epocă romană de la Mârţeşti - Cetăţuia (Castrul de cărămidă de la Săpata)
Județ   Argeş
Unitate administrativă   Săpata
Localitate   Mârţeşti
Punct   Cetăţuia
Reper   Situl se află pe dealul aflat între râurile Cotmeana şi Cetăţuia, la nord-vest de localitatea Lăngeşti şi pe partea stângă a drumului DJ679 dinspre localitatea Săpata.
Reper hidrografic - nume   Cotmeana; Valea Cetăţii
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   podiş
Utilizare teren   livadă
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară; aşezare civilă
Descriere   La suprafaţă, pe teren, se distinge doar un val de pământ.
Observații   Situl arheologic face parte din Limesul Translutanus.
Localitatea Săpata de Jos (com. Săpata) care apare în Lista Monumentelor Istorice, nu există în tabelul SIRUTA. După analiza reperului, situl arheologic a fost amplasat pe raza satului Mârţeşti.
Descoperitor   Grigore Tocilescu
Data descoperirii   1900
Suprafața sitului   19,838 ha
Stare de conservare   bună / 21.07.2022
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 22.01.2020
Regim de proprietate   public
Proprietar   Consiliul Local Săpata
Data ultimei modificări a fişei   27.04.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Castru auxiliar  Epoca romană (sfârşitul secolului al II-lea - prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.) romană IDR II 631; IDR II 632 

Cercetările arheologice, întreprinse aici în urma cu aproape un secol (V. Christescu 1929-1930), au scos la lumină un castru de lemn şi pământ de formă dreptunghiulară, având dimensiunile de 90×125 m, aşezat pe o fundaţie de cărămidă. Latura lungă a fortificaţiei este orientată NV-SE. Incinta este formată dintr-un val de 6,50 m lăţime şi 1,60 m înălţime, înconjurat de două şanţuri, fiecare cu câte o deschidere de 25 m şi o adâncime de 0,50 m. Porta praetoria este poziţionată pe latura de NE. În interiorul castrului s-au identificat urme provenind de la diferite construcţii, a căror utilitate nu a putut fi precizată.

În privinţa datării, cel mai probabil fortificaţia începe să funcţioneze în epoca marcată de domniile împăraţilor Septimius Severus şi Caracalla şi se încheie după atacul carpilor din anul 245.

AG-I-m-A-13376.01 
monedă / monedă romană Epoca romană (jumătatea secolului al III-lea) romană   În zona fortului, probabil în praetentura (partea dinainte a castrului din faţa pretoriului), a fost găsit un tezaur monetar: 17 denari şi 27 antoninieni, îngropaţi în contextul atacului carpian menţionat.  
monedă / monedă romană Epoca romană (jumătatea secolului al III-lea) romană   În zona fortului, probabil în praetentura (partea dinainte a castrului din faţa pretoriului), a fost găsit un tezaur monetar: 17 denari şi 27 antoninieni, îngropaţi în contextul atacului carpian menţionat.  
canabae  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană  

Aşezarea s-a dezvoltat în jurul castrelor de la Mârţeşti.

AG-I-m-A-13376.02 
Terme  Epoca romană (sfârşitul secolului al II-lea - prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.) romană  

Acestea au fost formate din patru încăperi, incinta măsurând 17,5 x 14 m.

AG-I-m-A-13376.03 
castellum  Epoca romană (sfârşitul secolului al II-lea - prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.) romană  

Pe teren se pot observa urme sub forma unui val de pământ. Cercetările întreprinse de Vasile Christescu (1929-1930) au scos la iveală un castru de lemn şi pământ, având dimensiunile de 35×46 m. Incinta este reprezentată de un val de pământ, aplatizat, de 12 m lăţime şi 1,60 m înălţime, care era dublată în exterior de două şanţuri. Poarta se află poziţionată pe latura de V.

AG-I-m-A-13376.04 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. periegheză 2012

Muzeul Național de Istorie a României, București TEODOR Eugen S.
2. cercetare sistematică 1929-1930

Universitatea din București CHRISTESCU Vasile

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 95, poz. 51-56 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Teodor, Eugen S., Uriaşul invizibil: Limes Transalutanus. O reevaluare la sud de râul Argeş, Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013, 82-86 [Publicaţie]
4. Teodor, Eugen S., Fișier shapefile, 2017 [Fişă de sit]
5. Institutul Național al Patrimoiului, Lista Monumentelor Istorice 2015, Monitorul Oficial al României. partea I. Nr. 113 bis/15.II.2016, 2016, 107-108, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-AG.pdf [Publicaţie]
6. Tocilescu, Grigore, Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie. Communications faites à l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres de Paris, 1892-1899, Ispasesco & Bratanesco, București, 1900, 133 [Publicaţie]
7. Christescu, Vasile, Le trésor de monnaies de Săpata de Jos et la date du limes romain de la Valachie, Istros, I, 1934, 73-80 [Publicaţie]
8. Christescu, Vasile, Le "castellum" romain de Săpata de Jos, Dacia - Revue d'archéologie et d'histoire ancienne, V-VI, Muzeul Naţional de Antichităţi, București, 1935, 435-477, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=108309-le-castellum-romain-de-sapata-de-jos--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--5-6-1935-1936 [Publicaţie]
9. Christescu, Vasile, Istoria militară a Daciei Romane, Fundatia Regelui Carol I, București, 1937, 150-153 [Publicaţie]
10. Russu, I. I., Gostar, N., Ivanov, T., Popescu, Em., Protase, D., Tudor, D., Tabula Imperii, Tabula Imperii Romani, L 35, 64 [Publicaţie]
11. Tudor, Dumitru, Oltenia Romană 4, Editura Academiei Române, București, 1978, 298-300, 86.1-86.2 [Publicaţie]
12. Vlădescu, C.M., Armata romană în Dacia Inferior, Editura Militară, București, 1983, 121-122, 37b [Publicaţie]
13. Vlădescu, C.M., Fortificațiile romane din Dacia Inferior, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1986, 88 [Publicaţie]
14. Bogdan-Cătăniciu, Ioana, Muntenia în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Wallachia in the Defensive System of the Roman Empire 1st-3th centuries A.D., Muzeul Județean Teleorman, Alexandria, 1997, 95-96 [Publicaţie]
15. Gudea, Nicolae, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, ahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseum Mainz, 44, Berlin, 1997, 76-77, 58 [Publicaţie]
16. Găzdac, C., Monetary circulation in Dacia and the provinces from the Middle and Lower Danube from Trajan to Constantine I (AD 106-337), NereaMia Publishing House, Cluj-Napoca, 2002, 476; 583-584 [Publicaţie]
17. Dudău, Octavian, Circulaţia monetară în castrele de trupe auxiliare din provincia Dacia, Graphite, Timişoara, 2006, 66-67, 13; 132 [Publicaţie]
18. Marcu, Felix, Organizarea internă a castrelor din Dacia, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, 231, 70 [Publicaţie]
19. Măndescu, D., Dumitrescu, I.; Păduraru, M., Repertoriul arheologic al județului Argeș, Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2014, 115-118, 266 [Publicaţie]
20. Ștefan, Dan; Ștefan, Maria Magdalena, The Drones are coming. What to choose? Low and medium altitude Aerial Archaeology on Limes Transalutanus, Journal of Ancient History and Archaeology, 3, 2, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016, 28, 2-3, http://jaha.org.ro/index.php/JAHA/article/view/187 [Publicaţie]
21. Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2023 [Fişă de sit]
22. Țentea, O., Matei-Popescu, F., Călina, V.; Rațiu, Al., Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 2., Cercetări Arheologice, 29, 1, Mega, Cluj- Napoca, 2022, 212-214, 8.1-8.5, https://cercetari-arheologice.ro/articol/ca29-1-11/ [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll