Săpăturile arheologice din anul 2015 au adus şi clarificări importante legate de aşezarea de epoca bronzului de la Valea Stânii. Nivelul de locuire de epoca bronzului a fost surprins prin intermediul unei secţiuni de 50 m x 1,5 m, la adâncimea de -0,3/-0,35 m. Grosimea stratului arheologic este de 0,15-0,25 m, cu o consistenţă nisipoasă şi de culoare brun-închis. Au fost cercetate două bordeie şi două gropi menajere ce aparţin nivelului epocii bronzului. Materialul ceramic recoltat este foarte bogat, la care se adaugă câteva piese din silex, bucăţi de chirpici şi de zgură, precum şi oase de animale, relevante pentru aspectul traiului zilnic şi pentru economia de tip pastoral a comunităţilor preistorice din această zonă.

După ce în campania arheologică din 2014 au fost cercetate două morminte de incineraţie de la finalul primei epoci a fierului, s-a continuat cercetarea necropolei ale cărei trăsături principale permit încadrarea cronologică şi culturală în grupul Ferigile.
În 2015 au fost săpate trei noi morminte tumulare din ansamblul necropolei hallstattiene de tip Ferigile ce numără peste 35 de tumuli, astăzi aplatizaţi şi în parte distruşi de lucrările agricole. Cele trei morminte cercetate în 2015 se aflau în partea de nord a necropolei, în apropierea zonei ocupate de gospodăriile din marginea sudică a satului Valea Stânii.
Toate cele trei morminte erau tumulare. Tumulul propriu- zis (mantaua), astăzi mult aplatizat, era alcătuit din pietre de râu, bolovani de dimensiuni mari şi medii, dispuşi pe 1-3 straturi, cu o înălţime maximă de 0,5 m. Diametrul tumulilor era de circa 8-9 m.

Deosebit de important, doi din cei trei tumuli cercetaţi nu au fost atinşi de fierul plugului, astfel încât se poate afirma că există o structură arheologică intactă, neatinsă de acum mai bine de două milenii şi jumătate.

Aşezarea de epocă romană suprapune în partea de nord necropola Ferigile şi se dezvoltă şi pe platoul de la nord de necropolă, zonă cunoscută ca punctul „Mărgineanca”. În campaniile 2015 şi 2017 au fost surprinse şi complexe, o groapă de provizii în formă de pâlnie şi o locuinţă uşor adâncită în pământ (0,60 m). Pe platoul de la nord de necropolă apar fragmente ceramice din pasă roşie şi din pastă gri-cimetoasă, fină, lucrate la roată. Pe unele fragmente (poate vase de provizii) apare un decor realizat din benzi de linii în val.

Au fost descoperite câteva materiale medievale (ceramică specifică, un fragment de cataramă din fier) ce demonstrează existenţa în acele locuri a unei locuiri medievale, probabil a vechiului sat Mărgineanca, astăzi dispărut, dar amintit în documentele vremii.