Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
2103.01 |
Nume
|
|
Burgus-ul de epocă romană de la Trâmpoiele - Grohaşu Mic |
Județ
|
|
Alba |
Unitate administrativă
|
|
Oraş Zlatna |
Localitate
|
|
Trâmpoiele |
Punct
|
|
Grohaşu Mic |
Punct alte denumiri
|
|
Cetatea de la Mărul Roşu |
Reper
|
|
Fortificaţia romană se află pe o şa a dealului Grohaş, în limita de vest a teritoriului satului Trâmpoiele, în proximitatea văii Ampoiului. Este amplasat la mai puţin de 10 km spre nord-vest de anticul Ampelum - Zlatna de azi - care îndeplinea rolul de centru administrativ al districtului minier. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Trâmpoiele |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare militară |
Descriere
|
|
Fortificaţia este vizibilă astăzi la suprafaţă datorită valului foarte bine păstrat, care îi evidenţiază forma patrulateră. Locaţia sa strategică şi relaţia cu peisajul sunt relevante pentru a ilustra controlul roman asupra importantei zone aurifere din Dacia. Conform lui V. Wollmann, cele mai apropiate centre de exploatare romane de locul în care a fost cercetat turnul sunt minele Haneş, Larga, Breaza, Faţa Băii, Fericel şi Albini. |
Data descoperirii
|
|
2017 |
Suprafața sitului
|
|
0.15 ha |
Stare de conservare
|
|
precară / 23.01.2018 |
Riscuri naturale
|
|
Animale: 2 / 23.01.2018 |
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 2 / 23.01.2018; Furturi: 4 / 23.01.2018 |
Regim de proprietate
|
|
proprietate privată |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
07.02.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Burgus
|
Epoca romană
|
|
|
Termenul „burgus” desemnează un turn de observaţie fortificat. Fortificaţia de formă rectangulară, cu laturile de 33-34 m, orientată NV-SE, constă dintr-un val amenajat cu piatră şi pământ şi un şanţ săpat în exterior. Faţă de nivelul de călcare din interior, valul are o înălţime de 1 m. Calculând şi platforma din pietre aşezate pe două asize de la baza valului, acesta are o înălţime păstrată de 1,30 m. În exterior, până la adâncimea maximă a şanţului, a fost înregistrată o diferenţă de nivel faţă de coama valului de 2,95 m. Platforma de la bază şi mai multe pietre aşezate pe cant sunt argumentele că valul avea o lăţime iniţială de 5,40 m. Numeroasele pietre colmatate împreună cu stratul lutos de culoare galbenă sunt dovezi că valul avea o înălţime cu mult mai mare. Forma şanţului în secţiune este albiată (de forma literei “U”). Deschiderea şanţului, calculat de la marginea exterioară a valului, este de 4,70 m. Calculat de la baza valului, şanţul are o adâncime de 1,70 m. Faţă de nivelul de călcare din exterior nu prezintă o diferenţă foarte mare: 0,70 m. Umplutura şanţului constă dintr-un strat lutos, de culoare galbenă, similar stratului înregistrat în interiorul valului. În interiorul fortificaţiei, a fost identificată o structură din piatră legată cu pământ, lungă de 6 m, orientată NV-SE, amenajată direct pe nivelul de călcare. Aceasta reprezintă baza turnului de observaţie, care, probabil, era construit din lemn. O analogie pentru turnul de la Grohaş poate fi fortificaţia de la Abrud, construită din lemn şi pământ, dar de două ori mai mare (50/40 m) din punct de vedere al dimensiunilor Inventarul este sărăcăcios şi constă doar din obiecte de fier (o lamă de cuţit, cuie şi numeroase ţinte care provin de la sandale) şi fragmente ceramice (oale, cupe, ulcioare etc.).
În aceste turnuri se aflau mici detaşamente militare care aveau rolul de protejare şi apărare a centrelor de exploatare minieră şi a căilor de acces. În lipsa unor date certe, nu se poate stabili ce detaşament era cantonat la Grohaş. În zona auriferă a Munţilor Metaliferi sunt menţionate unităţi ale legiunii a XIII-a Gemina şi un numerus Maurorum Hispanensium, care era staţionat la Ampelum (Zlatna). |
|
Aşezare
|
Preistorie
|
|
|
Alături de materialele din epoca romană, în secţiunea de sondaj au fost descoperite în poziţie secundară mai multe piese litice confecţionate din silex, care sugerează prezenţa unui sit preistoric în apropiere.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
diagnoză
|
2017
|
|
***
|
*
|
*
|
***
|
*
|
*
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
TODERAȘ
|
Meda
|
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
|
BĂLAN
|
Gabriel
|
BURLACU-TIMOFTE
|
Raluca
|
TIMOFAN
|
Anca
|
SC Gigapixel Art Srl
|
ȘUTEU
|
Călin
|
Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca
|
BUCURENCIU
|
Cornel
|
|
Bibliografie
|
1.
Moga, Vasile; Mesaroș Victor, Cercetările arheologice de la Abrud (jud. Alba), Apulum, 18, Alba Iulia, 1980, 141-149, https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=59 [Publicaţie]
|
2.
Wollmann, V., Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră din Dacia romană/Der Erzbergbau, die Salzgewinnung und die Steinbrüche im Römischen Dakien, Bibliotheca Mvsei Napocensis/Veröffentlichungen aus dem Deutschen Bergbau-Museum Bochum 63, XIII, Cluj Napoca, 1996 [Publicaţie]
|
3.
Bălan, Gabriel, Trâmpoiele - Grohaș, Alba Iulia, 2017 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
4.
Bălan, Gabriel, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2017, Institul Național al Patrimoniului, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5895&d=Trampoaiele-Zlatna-Alba-Grohas-2017 [Publicaţie]
|
5.
"LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit]
|
6.
Benea, Doina, Metalurgia şi prelucrarea fierului în Dacia, Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis, 9, 2008, 20 [Publicaţie]
|
|
|
|
Fotografii sit
|