Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   28255.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   BH-I-s-B-00954
Nume   Situl arheologic de la Cefa - La Pădure
Județ   Bihor
Unitate administrativă   Cefa
Localitate   Cefa
Punct   La Pădure
Punct alte denumiri   Ciciocoş
Reper   Situl este localizat la vest de Canalul Crişurilor, la marginea de nord-est a pădurii Rădvani, pe ambele maluri ale canalului cu acelaşi nume, în cuprinsul Parcului Natural Cefa.
Reper hidrografic - nume   Canalul Crişurilor
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   grind
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire; descoperire funerară; structură de cult
Tip   aşezare; necropolă; edificiu religios
Descriere   Peste locuirea anterioară, începând cu secolul al XI-lea, pe sit a fost întemeiat satul Rădvani atestat pentru prima dată în documente în anul 1214. Au fost executate săpături în vatra şi necropola aşezării şi au fost dezvelite vestigiile bisericii acestui sat dispărut în secolul al XVII-lea.
Observații   Cercetările arheologice sistematice au început în 1986 şi au avut ca principal scop cercetarea aşezării şi necropolei medievale timpurii. Alături de fragmente din tradiţionalul vas-borcan, lucrate la roată şi ornamentate cu striuri sau fără decor, în toate cele cinci aşezări cu vestigii din feudalismul timpuriu (sec. IX-XIV) sunt prezente şi buze de cazane de lut. Prin numărul lor mare descoperit în ţara noastră, cazanele de lut nu puteau fi aduse din altă parte, ci numai lucrate pe loc şi deci folosite şi de populaţia românească, singură sau datorită convieţuirii cu pecenegii şi cumanii.
Suprafața sitului   21,13 ha
Riscuri antropice   Agricultură intensivă: 4 / 24.11.2022
Regim de proprietate   privat
Data ultimei modificări a fişei   11.07.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca medievală (sec. XIII-XV) neprecizată  

Din stratul cenuşos de culoare gălbuie aflat sub stratul vegetal au ieşit la iveală fragmente ceramice, chirpic, piese şi zgură de fier, gresii pentru ascuţit, resturi de oase animale, rezultat al activităţii menajere, agricole şi meşteşugăreşti a locuitorilor aşezării. Din punct de vedere cronologic ele aparţin perioadei cuprinse între secolele XIII / XIV-XV.

BH-I-m-B-00954.01 
Aşezare rurală  Epoca medievală timpurie (sec. XI-XIII) neprecizată  

Locuinţa feudală timpurie descoperită în anul 1990 în aşezarea "La Pădure" trebuie privită ca făcând parte dintr-un complex de locuire de lungă durată. Succesiunea pe verticală a cel puţin patru locuinţe nu ni se pare întîmplătoare ci firească, rezultată în urma evoluţiei comunităţilor autohtone din aşezare. În campania din vara anului 1996 a fost descoperit un pandantiv în sectorul D al aşezării unde au fost realizate săpturile arheologice. Pandantivul este turnat din bronz ajurat, este rotund, cu diametrul de 3,7 cm, grosimea plăcii de bronz de 1,2 mm. A fost găsit la adâncimea de 0,35 m în caseta C9 aferentă secţiunii SII D, deasupra locuinţei medievale timpurii L20, din al cărei spaţiu putea proveni, fiind antrenată mecanic spre suprafaţă. Inventarul acestei locuinţe constă în primul rând din material ceramic databil între sfârşitul sec. XII şi jumătatea sec. XIII. Pandantivul pare să fi aparţinut unui rabin al cultului mozaic, al unui credincios evreu din acest cult religios sau al unui credincios cazac. Pandantivul are un aspect clasic, îngrijit, este lucrat din bronz turnat ajurat. Se poate distinge Steaua lui David, în şase colţuri, şi a simbolurilor - şapte cercuri, pe fiecare membrană a stelei - simbolul MENOREI, candelabrul sacru, cu şapte braţe ale cultului mozaic.

BH-I-m-B-00954.02 
cuptor  Epoca medievală (sec. XII)     cuptor de copt pâine  
locuinţă  Epoca medievală (sec. XVI)        
groapă  Epoca medievală (sec. XVI)        
groapă  Epoca medievală (sec. XVI)        
Aşezare  sec. VIII-IX românească  

Nivelul prefeudal de locuire este reprezentat printr-un număr redus de fragmente ceramice din strat şi din complexele mai noi în care au fost dislocate. Ca factură, pasta este de două feluri: cu scoici pisate şi cu nisip în compoziţie. Vasele erau lucrate la roată şi aveau ca decor benzile de linii simple şi în val. În caseta C11 a fost prins un colţ al unei locuinţe al cărei nivel de călcare se afla la 1,25 m adâncime de la suprafaţa solului (0,50 m de la baza stratului). Pe fundul locuinţei s-au descoperit fragmente aparţinând ambelor categorii ceramice. Ca formă, pe lângă vasul borcan este prezentă şi strachina cu buza trasă în interior. Decorul este cel cunoscut pentru ceramica prefeudală. Pe baza materialului ceramic datăm locuinţa L8 în sec. VIII-IX şi o atribuim populaţiei româneşti din aşezare. Au fost descoperite fragmente dintr-un vas-borcan lucrat manual, din pastă cu aspect săpunos de culoare maroniu-gălbuie, având ca degresant cioburi pisate, datând din sec. VIII-IX.

BH-I-m-B-00954.03 
Aşezare  La Tène neprecizată     BH-I-m-B-00954.04 
Aşezare  Hallstatt neprecizată  

Materialul arheologic hallstattian a fost descoperit în stratul de sol compact de culoare vânătă aflat deasupra stratului cu vestigii neolitice, precum şi în obiective din stratele de deasupra, antrenate mecanic. Se remarcă fragmente de recipiente mari din pastă de tipul ceramicii cu două feţe de la începutul Hallstattului (Ha A-B). Ca elemente de décor apar canelurile şi proeminenţele în forma de creastă. Cel mai des întâlnite sunt străchinile cu buza îngroşată trasă spre interior modelate dintr-o pastă bine frământată de culoare neagră, cenuşie şi brună având suprnfaţa acoperită cu un slip fin lustruit. Acest tip de strachină cunoscut încă din Hallstattul vechi este una din cele mai răspândite forme de la sfârşitul primei epoci a fierului. Muchia buzei este decorată cu caneluri oblice. La unele exemplare se observă proeminenţe trase în sus din buză.

BH-I-m-B-00954.05 
Aşezare  Epoca bronzului neprecizată     BH-I-m-B-00954.06 
Aşezare  Perioada de tranziţie la epoca bronzului Coţofeni, Baden  

În urma cercetărilor arheologice din 1996 au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând culturilor Coţofeni şi Baden. A fost descoperită o concentrare de material arheologic constând din chirpic ars şi numeroase fragmente ceramice. În acest spaţiu, pământul prezenta urme evidente de ardere având un aspect cenuşos cu pigment de culoare roşie şi de cărbune. Din peretele secţiunii au fost extrase fragmente ceramice care pe baza caracteristicilor pe care le prezintă, aparţin culturii Coţofeni. Din punct de vedere al compoziţiei pastei materialului ceramic, se disting două categorii: ceramica grosieră şi ceramica fină. Ca forme se deosebesc mai multe tipuri de vase, majoritatea
fiind modelate din pastă grosieră, care în urma arderii a luat culoarea cărămizie. Materiale provenite din complexul Baden au fost descoperite în secţiunea S I F, la distanţă de 7 m spre nord de complexul Coţofeni, în peretele de est al secţiunii, la baza stratului argilos de culoare brună. În acest loc s-a constatat o alveolare, stratul respectiv coborând cu 0,25 m în pământul steril, respectiv în argila galbenă. În alveolare se aflau numeroase fragmente ceramice şi o bucată de os de animal.

BH-I-m-B-00954.07 
Aşezare  Neolitic neprecizată  

În urma sapăturilor arheologice din 1994, din stratul argilos de culoare brună a ieşit la lumină material ceramic neolitic. În secţiunea cu depuneri neolitice a fost semnalate un complex arheologic. Din cuprinsul său, atât cât a fost prins în secţiune, a ieşit la lumină un bogat material ceramic şi resturi de oase animale.

BH-I-m-B-00954.08 
Mormânt  Hallstatt Gava  

În urma campaniei arheologice din 1996 a fost descoperit un complex arheologic cu gură circulară, având diametrul de 1,75 m. Complexul s-a conturat la baza stratului de pământ compact, de culoare vânătă ce conţine depuneri arheologice, datând din mai multe epoci. Acest complex cuprindea 6 bucăţi de craniu, amestecate cu ramaşiţe de oase de animale, fragmente ceramice, toate prezentând urme de ardere. Acest complex funerar este legat de aşezarea de epoca fierului de la Rădvani. Complexul funerar pare să fie un mormânt izolat, găsit în incinta aşezării
contemporane. Presupunem că defunctul a fost ars pe rug undeva în afara aşezării, iar
după incinerare doar o parte a resturilor sale au fost adunate şi depuse în urna funerară şi
interiorul mormântului.

BH-I-s-B-00954.09 
Biserică  Epoca medievală timpurie (sec. XIII) neprecizată  

În urma săpăturilor arheologice au fost dezvelite vestigiile bisericii acestui sat, care a dispărut în secolul al XVII-lea.

BH-I-s-B-00954.10 
Necropolă  Epoca medievală (sec. XI-XVI) neprecizată  

Înmormântările practicate în prima fază (sec. XI-XII) în cimitirul satului medieval Rădvani s-au desfăşurat după ritualul creştin. Nu au apărut însă indicii că înmormântările erau în legătură cu un lăcaş de cult.
În anul 2013 a fost descoperit mormântul 448 (M.448). Era un mormânt de adult. Scheletul, aşezat în decubit dorsal cu braţele întinse pe lângă corp, avea lungimea de 1,70 m, fiind orientat pe direcţia vest-est. Oasele se aflau în stare relativ bună cu excepţia craniului. Stratigrafic se afla sub nivelul cuptorului Cp.1. Oasele antebraţului drept au fost înlăturate la săparea gropii G.19. Mormântul aparţine primei faze de înmormântări din cimitir, respectiv secolelor XI-XII.

BH-I-s-B-00954.11 
Descoperire izolată  Epoca bronzului Otomani / II  

A fost descoperită o căniţă modelată din lut având ca degresant nisip fin şi mâl. Din punct de vedere al pastei, piesa se înscrie în categoria produselor din ceramică semifină. În urma arderii uniforme, pereţii neteziţi prezintă culoarea cărămizie.

BH-I-s-B-00954.12 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2015

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan
2. cercetare sistematică 2014

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan
3. cercetare sistematică 2013

Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea CRIȘAN Ioan
4. cercetare sistematică 2011

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan
5. cercetare sistematică 2010

Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea CRIŞAN Ioan
6. cercetare sistematică 2009

*    
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea CRIŞAN Ioan
7. cercetare sistematică 2007

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIŞAN Ion
8. cercetare sistematică 2003

* STANCIU Simona
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea CRIŞAN Ioan
Universitatea Oradea SFRENGEU Florin
9. cercetare sistematică 2002

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan Horațiu
Universitatea Oradea SFRENGEU Florin
STANCIU Simona
10. cercetare sistematică 2001

Universitatea Oradea STANCIU Simona
SFRENGEU Florin
Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIŞAN Ioan
11. cercetare sistematică 2000

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIŞAN Ioan
Universitatea Oradea STANCIU Simona
SFRENGEU Florin
12. cercetare sistematică 1999

Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea CRIŞAN Ioan
Universitatea Oradea DUMITRAŞCU Sever
13. cercetare sistematică 1998

Muzeul "Ţării Crişurilor", Oradea CRIȘAN Ioan
14. cercetare sistematică 1997

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan
Universitatea Oradea DUMITRAȘCU Sever
15. cercetare sistematică 1996

Muzeul "Ţării Crişurilor", Oradea CRIȘAN Ioan
Universitatea din Oradea DUMITRAȘCU Sever
16. cercetare sistematică 1995

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan
Universitatea din Oradea DUMITRAȘCU Sever
17. cercetare sistematică 1994

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan
Universitatea Oradea DUMITRAȘCU Sever
18. cercetare sistematică 1992

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan
19. cercetare sistematică 1987-1990

Muzeul Țării Crișurilor, Oradea CRIȘAN Ioan

Bibliografie
1. Crişan, Ioan, Sondajul arheologic de la Cefa-Hotare, judeţul Bihor, Crisia, 22, 1992 [Publicaţie]
2. Crişan, Ion Horaţiu, Săpăturile arheologice de la Cefa - La Padure, judeţul Bihor din anul 1992, Crisia, 23, 1993, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=26886-sapaturile-arheologice-de-la-cefa-la-padure-judetul-bihor-din-anul-1992--crisia--xxiii-1993 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Crişan, Ioan, Săpăturile arheologice din anul 1993 de pe şantierul Cefa - La Padure, judeţul Bihor, Crisia, 24, 1994, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=21747-sapaturile-arheologice-din-anul-1993-de-pe-santierul-cefa-la-padure-judetul-bihor--crisia--xxiv-1994 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Crişan, Ioan, Complexele gospodăreşti descoperite în anul 1994 în aşezarea Cefa - La Padure, judeţul Bihor din anul 1992, Crisia, 25, 1995, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=28317-complexe-gospodaresti-descoperite-in-anul-1994-in-asezarea-cefa-la-padure-judetul-bihor--crisia--xxv-1995 [Publicaţie]
5. Crişan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2202 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Crişan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3857 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Crişan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1996, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1997, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=357&d=Cefa-Bihor-La-Padure-1996 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Crişan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=12 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Dumitraşcu, Sever, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=182 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
10. Crișan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=556 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Crişan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1699 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
12. Crişan, Ioan, Cefa, La padure, 2001 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
13. Crişan, Ioan, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMec - Institut de Mémoire Culturelle, Bucureşti, 2002, 99, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1332 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
14. Crişan, Ioan, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2001, 66-67, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1033 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
15. Crişan, Ioan, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, p. 28-29, nr. 36, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1744 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
16. Crişan, Ioan, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2003, p. 82, nr. 50, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1915 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
17. Crişan, Ioan, Satul medieval Rădvani, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
18. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 208-209, poz. 23-31 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
19. Crişan, Ioan, Satul medieval Rădvani, 2007 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
20. Crișan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 54-55, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5338&d=Cefa-Bihor-La-Padure-2014 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
21. Crişan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4702&d=Sannicolau-Roman-Cefa-Bihor-Cefa--La-padure-2011 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
22. Crişan, Ioan, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2009 Punct: La Pădure, XLIV, Muzeul Naţional de Istorie a României, București, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4495&d=Cefa-Bihor-La-Padure-2009 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
23. Crișan, Ioan, Sânnicolau Român | Comuna: Cefa | Judeţ: Bihor | Punct: Cefa - La pădure | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5147&d=Sannicolau-Roman-Cefa-Bihor-Cefa--La-padure-2013 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
24. Crişan, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2010, 2011, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4518&d=Cefa-Bihor-La-Padure-2010 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
25. Crișan, Ioan, Studiu arheologic de fundamentare PUG, Comuna Cefa, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, 2015 [Studiu istoric] (sursa fişei de sit)
26. Crișan, Ioan; Fazecaș, Gruia, An early iron age tomb from Cefa "La Pădure", Crisia, XXXVIII; anul 2008, Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2008, 7-16, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=3006-an-early-iron-age-tomb-from-cefa-la-padure--crisia--xxxviii-2008 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
27. Czier, Zoltan, Materiale paleofaunistice şi arheozoologice din cercetarea arheologică de la Cefa - La Pădure (jud. Bihor) (I), Crisia, Oradea, 1995, 367-374, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=23201-materiale-paleofaunistice-si-arheozoologice-din-cercetarea-arheologica-de-la-cefa-la-padure-jud-bihor-i--crisia--xxv-1995 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
28. Crișan, Ioan, Materiale arheologice din perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului descoperite în aşezarea Cefa-La Pădure, judeţul Bihor, Crisia, XXVIII; anul 1998, 1998, 7-14, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=32427-materiale-arheologice-din-perioada-de-tranzitie-de-la-eneolitic-la-epoca-bronzului-descoperite-in-asezarea-cefa-la-padure-judetul-bihor--crisia--xxviii-1998 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
29. Crișan, Ioan; Ghemiș, Călin, Descoperiri izolate aparţinînd epocii bronzului de pe raza localităţii Cefa (judeţul Bihor), Crisia, XXXVI; anul 2006, Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2006, 15-19, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=24253-descoperiri-izolate-apartinind-epocii-bronzului-de-pe-raza-localitatii-cefa-judetul-bihor--crisia--xxxvi-2006 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
30. Crișan, Ioan, Descoperiri arheologice în hotarul localităţii Cefa (jud. Bihor), Crisia, XVII; anul 1987, Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 1987, 19-35, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=22861-descoperiri-arheologice-in-hotarul-localitatii-cefa-jud-bihor--crisia--xvii-1987 [Publicaţie]
31. Crișan, Ioan, O locuinţă feudală timpurie descoperită la Cefa (jud. Bihor), Crisia, XXI; anul 1991, Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 1991, 296-305, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=19821-o-locuinta-feudala-timpurie-descoperita-la-cefa-jud-bihor--crisia--xxi-1991 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
32. Crișan, Ioan; Dumitrașcu, Sever, Un pandantiv cu steaua lui David descoperit la Cefa - "La pădure", Crisia, XXVI-XXVII; anul 1996-1997, Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 1996-1997, 37-49, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=11452-un-pandantiv-cu-steaua-lui-david-descoperit-la-cefa-la-padure--crisia--xxvi-xxvii-1996-1997 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
 
 
Scroll