Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
32928.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
BN-I-s-A-01377 |
Nume
|
|
Situl arheologic roman de la Orheiu Bistriţei - Vatra satului |
Județ
|
|
Bistriţa-Năsăud |
Unitate administrativă
|
|
Cetate |
Localitate
|
|
Orheiu Bistriţei |
Punct
|
|
Vatra satului |
Reper
|
|
Situl se află pe un teren plat, aproape de două văi minore ale râurilor care străpung Munţii Călimani. Castrul este amplasat pe o terasă joasă, în stânga văii Budacului, la marginea de vest a localităţii. Latura de est a castrului este acoperită de cimitirul actual, iar cea de vest de clădirea bisericii, şcolii şi mai multor case şi anexe gospodăreşti. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Budac |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Forma de relief
|
|
terasă |
Utilizare teren
|
|
locuire |
Categorie
|
|
locuire; cale de comunicaţie |
Tip
|
|
aşezare militară; aşezare civilă; drum |
Descriere
|
|
Castrul roman de la Orheiu Bistriţei se afla pe graniţa de nord-est a Daciei. Din această locaţie se putea supraveghea intrarea peste Carpaţii Orientali, prin pasul Tihuţa, de-a lungul văii Bistriţei, şi tot dinspre nord, prin pasul Rodna. Primele menţiuni despre o fortificaţie romană din zonă datează din a doua parte a secolului al XIX-lea, însă săpăturile au fost efectuate abia în anii 1957-1960, stabilindu-se dimensiunile, apărările şi fazele de construcţie ale castrului. La acea vreme, castrul era deja acoperit parţial de biserică, cimitir şi gospodării. Doar partea de nord-vest a incintei era încă vizibilă. |
Data descoperirii
|
|
1876 |
Suprafața sitului
|
|
cca. 6,5 ha |
Stare de conservare
|
|
medie / 18.03.2018 |
Riscuri antropice
|
|
Demolare: 3 / 18.03.2018; Afectare parţială: 4 / 18.03.2018 |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
04.08.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Castru
|
Epoca romană
(Secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)
|
romană
|
|
Au fost stabilite două faze ale castrului, una iniţială din lemn şi pământ, şi o a doua ulterioară în piatră. În ultima sa fază, fortul măsura 144 x 203 m (2,92 ha) şi era înconjurat de un şanţ (în jur de 5,50 m lăţime şi 2,40 m adâncime). Zidul castrului avea 1,30 m lăţime. Garnizoana permanentă a acestui castru a fost asigurată de cohors I Flavia Ulpia Hispanorum milliaria civium Romanorum equitata. Cercetările au stabilit că, în ciuda demantelărilor, fundaţia şi în unele locuri o parte din înălţimea zidului de incintă al castrului s-au păstrat încă. În timp ce zidul a fost construit din pietre neregulate, în zona porţii de nord pare să fi fost construit din pietre cu faţadă, dându-i un aspect mai monumental. În interiorul fortului, săpăturile au scos la iveală o parte din clădirea cartierului general (principia) şi casa ofiţerului comandant (praetorium). Acesta din urmă era o clădire de dimensiuni mari (circa 15 x 34 m) cu 18-20 de camere, inclusiv băi private şi camere încălzite, la care s-au identificat mai multe faze de construcţie.
Pe teritoriul castrului au fost identificate şi materiale din bronzul târziu (cultura Noua) şi Ha timpuriu, fără a se remarca un nivel preistoric continuu. |
BN-I-m-A-01377.01
|
Aşezare civilă (vicus)
|
Epoca romană
(Secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)
|
|
|
Pe aceeaşi terasă cu fortificaţia, la 2-300 m est şi sud-est s-au descoperit materiale romane, în grădinile şi pe loturile de cultură. În cadrul săpăturilor din 1957-1960 au fost efectuate mai multe sondaje în jurul castrului. La sud-est a fost secţionat drumul roman şi s-au descoperit în jur urme romane (ceramică provincială romană şi dacică). În dreapta râului Budacu, la piciorul pantei Dealului Pietros, la 600 m NE de castru şi la 100 m de la drumul Orheiu Bistriţei - Petriş, a fost cercetat un cuptor de ars cărămidă, posibil legat de o zonă de activităţi productive.
|
|
Drum
|
Epoca romană
(Secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)
|
|
|
La sud de castru a fost identificat prin secţiuni arheologice la 270 m distanţă de colţul de sud-est al castrului, dar şi prin cercetări LiDAR, o porţiune din drumul ce unea castrul de la Orheiu Bistriţei de cel de la Brâncoveneşti. În 1959 a fost identificat şi drumul roman care venea la castru dinspre vest, la distanţă de circa 600 m de albia Budacului, dar pe teritoriul satului Jelna. Secţionat acolo de un canal de scurgere de la fosta Gospodărie Agricolă de Stat "Miciurin", drumul apărea clar în peretele canalului.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2021
|
623/5.11.2021
|
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud - Bistriţa
|
ZĂGREANU
|
Radu
|
2.
|
cercetare sistematică
|
1957-1960
|
|
Institutul de Istorie din Cluj al Academiei Române
|
MACREA
|
Mihail
|
PROTASE
|
Dumitru
|
Muzeul din Bistriţa
|
WAGNER
|
Gheorghe
|
DĂNILĂ
|
Ștefan
|
|
Bibliografie
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 259, poz. 236-238 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
3.
Gaiu, Corneliu, 2011 [Fişă de sit]
|
4.
Protase, Dumitru, Castrul roman de la Orheiu Bistriţei, Revista Bistriţei, XXI, 1, Accent, Cluj-Napoca, 2007, 93-111, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=72463-castrul-roman-de-la-orheiu-bistritei--revista-bistritei--xxi-1-2007 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
5.
Zăgreanu, Radu, 2021 [Fişă de sit]
|
6.
Protase, Dumitru; Dănilă, Ștefan, Un cuptor roman de ars cărămizi la Orheiul Bistriței, Apulum, V, Cluj-Napoca, 1964, 557-561 [Publicaţie]
|
7.
Zăgreanu, Radu Iustinian; Deac, Dan Augustin, Moldovan, Angelica, Pottery Vessels with Graffiti Discovered in the Roman Fort from Orheiu Bistriței, Studia Universitatis - Babeș-Bolyai, 65, 1, 2020, 23-38, https://www.academia.edu/45145670/Radu_Zagreanu_Dan_Deac_Angelica_Moldovan_Pottery_Vessels_with_Graffiti_Discovered_in_the_Roman_Fort_from_Orheiu_Bistritei [Publicaţie]
|
8.
5.2 Orheiu Bistriţei - Vatra satului, "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Components parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023
|
|
|
|
Fotografii sit
|