Aici se află un ring de 97 x 70 m, înconjurat de trei rânduri de valuri de pământ, numite de localnici "burci", neuniforme ca stare de conservare, cu trei ieşiri dispuse pe trei laturi, totul înconjurat din trei părţi de cursul vechi al râului Başeu. Cu acest prilej, s-a constatat că întregul complex constituie o fortificaţie datând din secolul al XVII-lea, construită pe locul existenţei unei părţi din aşezarea civilă, cu un bogat inventar arheologic, datând din perioada cuprinsă între sfârşitul secolului al XIV-lea şi până spre jumătatea secolului al XVII-lea.

Dimensiunile mari ale fortificaţiei, elementele constitutive care au necesitat un volum mare de muncă (ridicarea celor trei rânduri de valuri în jurul ringului, ridicarea alltor şase valuri pe o distanţă de aproximativ 80 m, care racordează fortificaţia la terasa înaltă şi abruptă pe care este amplasat târgul Ştefăneşti, corectarea cursului Başeului, astfel încât acesta să constituie un şanţ cu apă pe trei laturi ale cetăţuii de pământ) sunt câteva dintre argumentele ce susţin ideea unei construcţii militare gândită pentru un timp îndelungat şi nu doar pentru necesităţi de moment.

Şanţul, cu o adâncime de 1,80 m de la nivelul de călcare al celor care l-au executat, are la bază o rigolă, plasată central, cu lăţimea de 0,20 m şi adâncimea de 0,18-0,25 m. Pământul excavat a fost depus în val la limita dinspre exteriorul târgului.

Elemente certe de datare pentru momentul execuţiei şi durata funcţionării nu au fost deocamdată surprinse. Se poate afirma doar, pe baza situaţiei stratigrafice în care este surprinsă locuinţa din secolul al XVII-lea, că la momentul ridicării respectivului edificiu şanţul îşi încetase funcţionarea. Deocamdată, la nivel ipotetic, se poate emite concluzia, că şanţul respectiv făcea parte din sistemul defensiv al târgului Ştefăneşti într-o perioadă anterioară momentului construirii cetăţuii de pământ din lunca Başeului. Urmează ca cercetările ulterioare să conducă la concluzii certe, menite să releve locul şi rolul jucat de târgul medieval Ştefăneşti în istoria Ţării Moldovei.