Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   40287.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   BV-II-a-A-11687
Nume   Cetatea fortificată de la Făgaraş
Județ   Braşov
Unitate administrativă   Municipiul Făgăraş
Localitate   Făgăraş
Adresa   Piaţa Mihai Viteazul, nr. 1
Reper   Cetatea se află în sudul Transilvaniei, în centrul municipiului Făgăraş (jud. Braşov), pe traseul şoselei DN1, la 66 km de oraşul Braşov şi 76 km de oraşul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munţilor Făgăraş, în zona numită Ţara Făgăraşului. Cetatea se află de asemenea la 500 m S de râul Olt şi la 100 m N de drumul naţional DN 1 (E 68), care face legătura între Sibiu şi Braşov. În vechime şanţul de apărare era alimentat cu apă de râul Făgărăşel, un afluent al Oltului.
Reper hidrografic - nume   Olt
Reper hidrografic - tip   râu
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Descriere   Cetatea de la Făgăraş a făcut obiectul mai multor cercetări care au adus lămuriri în ceea ce priveşte etapele timpurii ale fortificaţiei şi datarea acestora. O primă cercetare făcută în anii ’70 ai secolului trecut de soţii Voica şi Nicolae Puşcaşu a dus la descoperirea unei fortificaţii de lemn care funcţiona în secolul al XIII-lea şi care a fost distrusă prin incendiere, anterior fundării cetăţii de
zid. Pe amplasamentul fortificaţiei de lemn din secolul XII a fost ridicată cetatea de zid în mai multe etape. Primul element al acesteia a fost probabil tumul dinspre S-V al incintei interioare, poate încă din secolul al XIII-lea. Zidul exterior al incintei interioare cu turnul dinspre NV şi primul nivel al corpului de clădiri dinspre S au fost ridicate înainte de sfârşitul secolului al XV-lea, iar cele
două turnuri dinspre E probabil în primul sfert al secolului XVI. Începând cu al doilea sfert al secolului XVI şi în următorul au fost efectuate lucrări care au avut ca rezultat transformarea vechii cetăţi în castel, cu o incintă exterioară întărită cu patru bastioane şi înconjurată de un şanţ cu apă.
Gaspar Békés, proprietar al Făgăraşului între 1567 – 1573, a fost cel care a realizat şanţul din jurul cetăţii, pământul scos fiind folosit pentru întărirea părţii interioare a zidurilor. Ştim că în timpul lui Gheorghe Rakóczi, principe al Transilvaniei în perioada 1631-1648, au fost reparate, printre altele, şi podurile de acces – cel de pe latura de est şi de pe latura de nord, atestând implicit existenţa acestuia din urmă. Ştim de asemenea că podul a fost scos din uz şi demontat cândva înaintea anului 1773, dată la care este finalizată Cartarea Iosefina, pe care acest pod nu este reprezentat. Acest pod nu a mai fost refăcut până în prezent. O cercetare din anul 1987 efectuată de Gh. Cantacuzino în exteriorul primei incinte de zid a dus la surprinderea pe latura de nord a 5 piloni de zidărie, dispuşi paralel cu zidul de incintă la 5-6 m de acesta, dataţi înaintea jumătăţii secolului al XVI-lea. În aceeaşi cercetare a fost surprins la sud-vest de incinta interioară un canal cu fundaţie de piatră şi zidărie boltită din cărămidă, datând din secolul al XVIII-lea. De asemenea unele observaţii stratigrafice au indicat că incinta interioară a cetăţii ar putea data din secolele XIV-XV.6 Apa infiltrată în unităţile de cercetare, a dus la oprirea cercetării înaintea atingerii stratului steril din punct de vedere arheologic, la adâncimi care variază între -2,15 şi -2,45 m. În 1998 şi apoi în 2011 cercetările au fost continuate în spaţiul dintre prima şi a doua incintă de Daniela Marcu. În urma cercetărilor arheologice a fost vizibil extradosul de boltă al încăperii
care se află situată la parterul bastionului Pană. De asemenea pe bastionul Tomori nu a fost identificată încăperea care se presupunea a fi acolo, el fiind prevăzut cu doar două încăperi, una pe latura de V şi una pe latura de NV (unde se află transformatorul electric), restul bastionului fiind umplut. În măsura posibilităţilor au fost făcute observaţii asupra fundaţiilor zidurilor corpului de gardă şi a încăperii din colţul de NV. Ca şi în cercetările anterioare infiltraţiile de apă au determinat oprirea cercetării pe diferite cote, înaintea atingerii sterilului d.p.v. arheologic. Nici una din cercetările anterioare nu a vizat spaţiul din exteriorul zidurilor. Pe străzile învecinate monumentului (M. Viteazul, Tăbăcari, Cetăţii) nu sunt cunoscute monumente anterioare
secolului XIX.
Observații   Cetatea de la Făgăraş a făcut obiectul mai multor cercetări care au adus
lămuriri în ceea ce priveşte etapele timpurii ale fortificaţiei şi datarea acestora. O
primă cercetare făcută în anii ’70 ai secolului trecut de soţii Voica şi Nicolae Puşcaşu
a dus la descoperirea unei fortificaţii de lemn care funcţiona în secolul al XIII-lea şi
care a fost distrusă prin incendiere, anterior fundării cetăţii de zid.
Stare de conservare   foarte bună / 02.04.2020
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 02.04.2020
Data ultimei modificări a fişei   08.09.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca medievală (sec. XIV - XVIII) neprecizată  

Castelul cu turnurile de colţ

BV-II-m-A-11687.01 
Cetate  Epoca medievală (sec. XIV - XVIII) neprecizată  

Cetatea Făgăraş, atestată documentar la mijlocul secolului al XV-lea, este formată de un zid patrulater (cu latura de E mai lungă), întrerupt de patru turnuri – trei de tip bastionar şi unul rotund de tip donjon (care este şi cel mai înalt al cetăţii). Începând cu al doilea sfert al secolului XVI şi în următorul au fost efectuate lucrări care au avut ca rezultat transformarea vechii cetăţi în castel, prin adăugarea unei a doua incinte, exterioară, întărită cu patru bastioane şi înconjurată de un şanţ cu apă. Accesul se făcea şi se face peste un pod aflat pe latura de E a ansamblului. Pentru o scurtă perioadă de timp, în secolul al XVII-lea a funcţionat de asemenea un pod şi un acces pe latura de N
a ansamblului.

BV-II-m-A-11687.02 
Şanţ de apărare  Epoca medievală (sec. XIV - XVIII) neprecizată     BV-II-m-A-11687.03 
Cetate  Epoca modernă Neprecizat      
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. diagnostic 2018

Muzeul Național Brukenthal URDUZIA Claudia
2. cercetare preventivă 2011

SC Damasus SRL Braşov MARCU-ISTRATE Daniela
IZDRĂILĂ Gabriel
Muzeul Ţării Făgăraşului "Valeriu Literatu", Făgăraş ȘCHIOPU Iulian
3. cercetare sistematică 1987

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti CANTACUZINO Gheorghe
Muzeul Ţării Făgăraşului "Valeriu Literatu", Făgăraş HĂŞFĂLEAN Ioan

Bibliografie
1. Cantacuzino, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1987, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 1993, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=632 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 410, poz. 616-619 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Marcu Istrate, Daniela, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, Bucureşti, 2012, 2011-213, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4832&d=Fagaras-Brasov-Cetate-2011 [Publicaţie]
4. Călători străini despre ţările române, Volumul I, 217 [Publicaţie]
5. Călători străini despre ţările române, Volumul II, 432 [Publicaţie]
6. Călători străini despre ţările române, VoIumul III, 671 [Publicaţie]
7. Cantacuzino, Gheorghe, Cercetări arheologice la Făgăraș, Cercetări arheologice, X, 1997, 239-248 [Publicaţie]
8. Ciupea, I., Făgăraș, București, 1983 [Publicaţie]
9. Costea, Florea, Repertoriul arheologic al județului Brașov, Brașov, 2004, 154 [Publicaţie]
10. Hășfălean, I et alli, Cetatea Făgăraşului. Monumentul şi muzeul. Ediția a II-a, 1983 [Publicaţie]
11. Sebestyen, Gheorghe, Cetatea Făgărașului, București, 1992 [Publicaţie]
12. Urduzia, Claudia, Documentație pentru obținerea autorizației de cercetare arheologică preventivă, 2018 [Document de arhivă]
 
Fotografii sit

Scroll