Repertoriul Arheologic Naţional

Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)

Informaţii despre sit

Localizare		Afişează pe harta României *
Cod RAN		40287.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)		BV-II-a-A-11687
Nume		Cetatea fortificată de la Făgaraş
Județ		Braşov
Unitate administrativă		Municipiul Făgăraş
Localitate		Făgăraş
Adresa		Piaţa Mihai Viteazul, nr. 1
Reper		Cetatea se află în sudul Transilvaniei, în centrul municipiului Făgăraş (jud. Braşov), pe traseul şoselei DN1, la 66 km de oraşul Braşov şi 76 km de oraşul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munţilor Făgăraş, în zona numită Ţara Făgăraşului. Cetatea se află de asemenea la 500 m S de râul Olt şi la 100 m N de drumul naţional DN 1 (E 68), care face legătura între Sibiu şi Braşov. În vechime şanţul de apărare era alimentat cu apă de râul Făgărăşel, un afluent al Oltului.
Reper hidrografic - nume		Olt
Reper hidrografic - tip		râu
Categorie		locuire
Tip		aşezare civilă
Descriere		Cetatea de la Făgăraş a făcut obiectul mai multor cercetări care au adus lămuriri în ceea ce priveşte etapele timpurii ale fortificaţiei şi datarea acestora. O primă cercetare făcută în anii ’70 ai secolului trecut de soţii Voica şi Nicolae Puşcaşu a dus la descoperirea unei fortificaţii de lemn care funcţiona în secolul al XIII-lea şi care a fost distrusă prin incendiere, anterior fundării cetăţii de zid. Pe amplasamentul fortificaţiei de lemn din secolul XII a fost ridicată cetatea de zid în mai multe etape. Primul element al acesteia a fost probabil tumul dinspre S-V al incintei interioare, poate încă din secolul al XIII-lea. Zidul exterior al incintei interioare cu turnul dinspre NV şi primul nivel al corpului de clădiri dinspre S au fost ridicate înainte de sfârşitul secolului al XV-lea, iar cele două turnuri dinspre E probabil în primul sfert al secolului XVI. Începând cu al doilea sfert al secolului XVI şi în următorul au fost efectuate lucrări care au avut ca rezultat transformarea vechii cetăţi în castel, cu o incintă exterioară întărită cu patru bastioane şi înconjurată de un şanţ cu apă. Gaspar Békés, proprietar al Făgăraşului între 1567 – 1573, a fost cel care a realizat şanţul din jurul cetăţii, pământul scos fiind folosit pentru întărirea părţii interioare a zidurilor. Ştim că în timpul lui Gheorghe Rakóczi, principe al Transilvaniei în perioada 1631-1648, au fost reparate, printre altele, şi podurile de acces – cel de pe latura de est şi de pe latura de nord, atestând implicit existenţa acestuia din urmă. Ştim de asemenea că podul a fost scos din uz şi demontat cândva înaintea anului 1773, dată la care este finalizată Cartarea Iosefina, pe care acest pod nu este reprezentat. Acest pod nu a mai fost refăcut până în prezent. O cercetare din anul 1987 efectuată de Gh. Cantacuzino în exteriorul primei incinte de zid a dus la surprinderea pe latura de nord a 5 piloni de zidărie, dispuşi paralel cu zidul de incintă la 5-6 m de acesta, dataţi înaintea jumătăţii secolului al XVI-lea. În aceeaşi cercetare a fost surprins la sud-vest de incinta interioară un canal cu fundaţie de piatră şi zidărie boltită din cărămidă, datând din secolul al XVIII-lea. De asemenea unele observaţii stratigrafice au indicat că incinta interioară a cetăţii ar putea data din secolele XIV-XV.6 Apa infiltrată în unităţile de cercetare, a dus la oprirea cercetării înaintea atingerii stratului steril din punct de vedere arheologic, la adâncimi care variază între -2,15 şi -2,45 m. În 1998 şi apoi în 2011 cercetările au fost continuate în spaţiul dintre prima şi a doua incintă de Daniela Marcu. În urma cercetărilor arheologice a fost vizibil extradosul de boltă al încăperii care se află situată la parterul bastionului Pană. De asemenea pe bastionul Tomori nu a fost identificată încăperea care se presupunea a fi acolo, el fiind prevăzut cu doar două încăperi, una pe latura de V şi una pe latura de NV (unde se află transformatorul electric), restul bastionului fiind umplut. În măsura posibilităţilor au fost făcute observaţii asupra fundaţiilor zidurilor corpului de gardă şi a încăperii din colţul de NV. Ca şi în cercetările anterioare infiltraţiile de apă au determinat oprirea cercetării pe diferite cote, înaintea atingerii sterilului d.p.v. arheologic. Nici una din cercetările anterioare nu a vizat spaţiul din exteriorul zidurilor. Pe străzile învecinate monumentului (M. Viteazul, Tăbăcari, Cetăţii) nu sunt cunoscute monumente anterioare secolului XIX.
Observații		Cetatea de la Făgăraş a făcut obiectul mai multor cercetări care au adus lămuriri în ceea ce priveşte etapele timpurii ale fortificaţiei şi datarea acestora. O primă cercetare făcută în anii ’70 ai secolului trecut de soţii Voica şi Nicolae Puşcaşu a dus la descoperirea unei fortificaţii de lemn care funcţiona în secolul al XIII-lea şi care a fost distrusă prin incendiere, anterior fundării cetăţii de zid.
Stare de conservare		foarte bună / 02.04.2020
Riscuri antropice		Afectare parţială: 3 / 02.04.2020
Data ultimei modificări a fişei		08.09.2023

Componente în cadrul sitului

Categorie/ Tip	Epoca (Datare)	Cultura/ Faza culturală	Atestare documentară	Descriere/ Observații	Cod LMI
Cetate	Epoca medievală (sec. XIV - XVIII)	neprecizată		Castelul cu turnurile de colţ	BV-II-m-A-11687.01
Cetate	Epoca medievală (sec. XIV - XVIII)	neprecizată		Cetatea Făgăraş, atestată documentar la mijlocul secolului al XV-lea, este formată de un zid patrulater (cu latura de E mai lungă), întrerupt de patru turnuri – trei de tip bastionar şi unul rotund de tip donjon (care este şi cel mai înalt al cetăţii). Începând cu al doilea sfert al secolului XVI şi în următorul au fost efectuate lucrări care au avut ca rezultat transformarea vechii cetăţi în castel, prin adăugarea unei a doua incinte, exterioară, întărită cu patru bastioane şi înconjurată de un şanţ cu apă. Accesul se făcea şi se face peste un pod aflat pe latura de E a ansamblului. Pentru o scurtă perioadă de timp, în secolul al XVII-lea a funcţionat de asemenea un pod şi un acces pe latura de N a ansamblului.	BV-II-m-A-11687.02
Şanţ de apărare	Epoca medievală (sec. XIV - XVIII)	neprecizată			BV-II-m-A-11687.03
Cetate	Epoca modernă	Neprecizat

Cercetare

	Tip	An	Observații	Instituția	Nume	Prenume
1.	diagnostic	2018		Muzeul Național Brukenthal	URDUZIA	Claudia
2.	cercetare preventivă	2011		SC Damasus SRL Braşov	MARCU-ISTRATE	Daniela
				SC Damasus SRL Braşov	IZDRĂILĂ	Gabriel
				Muzeul Ţării Făgăraşului "Valeriu Literatu", Făgăraş	ȘCHIOPU	Iulian
3.	cercetare sistematică	1987		Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti	CANTACUZINO	Gheorghe
3.	cercetare sistematică	1987		Muzeul Ţării Făgăraşului "Valeriu Literatu", Făgăraş	HĂŞFĂLEAN	Ioan

Bibliografie

1. Cantacuzino, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1987, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 1993, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=632 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)

2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 410, poz. 616-619 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)

3. Marcu Istrate, Daniela, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, Bucureşti, 2012, 2011-213, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4832&d=Fagaras-Brasov-Cetate-2011 [Publicaţie]

4. Călători străini despre ţările române, Volumul I, 217 [Publicaţie]

5. Călători străini despre ţările române, Volumul II, 432 [Publicaţie]

6. Călători străini despre ţările române, VoIumul III, 671 [Publicaţie]

7. Cantacuzino, Gheorghe, Cercetări arheologice la Făgăraș, Cercetări arheologice, X, 1997, 239-248 [Publicaţie]

8. Ciupea, I., Făgăraș, București, 1983 [Publicaţie]

9. Costea, Florea, Repertoriul arheologic al județului Brașov, Brașov, 2004, 154 [Publicaţie]

10. Hășfălean, I et alli, Cetatea Făgăraşului. Monumentul şi muzeul. Ediția a II-a, 1983 [Publicaţie]

11. Sebestyen, Gheorghe, Cetatea Făgărașului, București, 1992 [Publicaţie]

12. Urduzia, Claudia, Documentație pentru obținerea autorizației de cercetare arheologică preventivă, 2018 [Document de arhivă]

Fotografii sit

2011