Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   43055.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   BR-I-s-B-02058
Nume   Situl arheologic de la Scărlăteşti - Popină
Județ   Brăila
Unitate administrativă   Cireşu
Localitate   Scărlăteşti
Adresa   Movila Rusca
Punct   Popină
Reper   Situl arheologic de la Scărlăteşti – „Popină” este situat pe un martor de eroziune, aflat la 700 m nord-vest de satul Scărlăteşti, la 2 km sud-est de Gara C.F.R. Cireşu, între DJ 203 P şi linia ferată Făurei - Feteşti.
Reper hidrografic - nume   Călmăţui
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   luncă
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare; necropolă
Descriere   Situl arheologic se află în fosta luncă inundabilă a Călmăţuiului, între două braţe ale râului, fiind înconjurat de o zonă lacustră. Azi, braţul sudic al Călmăţuiului şi balta au dispărut în urma îndiguirilor. Din fosta zonă fluvio-lacustră a mai rămas doar Lacul Vultureni (fostul Lac Fleaşca), transformat într-o exploatare piscicolă.
Situl se află pe un martor de eroziune de formă cvasitriunghiulară, cu vârfurile rotunjite, având o lungime de 130 m, o lăţime de 50 m şi o înălţime de 10-11 m faţă de lunca din jur.
Suprafața sitului   2 ha
Stare de conservare   bună / 30.04.2009
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 12.09.2023
Parcela cadastrală   T130 P787
Regim de proprietate   stat
Data ultimei modificări a fişei   12.09.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
vas / vas bitronconic daco-romană (a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.) carpică      
vas / capac daco-romană (a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.) carpică   Capac este conic şi are tortiţă în formă de buton.  
Aşezare  Eneolitic (a doua jumătate a mileniului V a. Chr.) Gumelniţa / A1  

A fost identificat un singur nivel de locuire unitar, care aparţine epocii eneolitice – cultura Gumelniţa, cu grosimea ce variază între 40 - 80 cm. Au fost identificate patru locuinţe de suprafaţă, dintre care a fost cercetată doar una dintre ele.

Vasele bitronconice cu picior de tip „steckdosse” şi decorate cu motive pictate, precum şi figurinele antropomorfe feminine de tip tesalic sunt caracteristice culturii Gumelniţa.
Printre fragmentele ceramice gumelniţene s-au descoperit şi două mici fragmente pictate Cucuteni A2, ceea ce ne arată că aşezarea Gumelniţa A1 de pe Popina de la Scărlăteţti este contemporană cu etapele timpurii ale primei faze a culturii Cucuteni.

BR-I-m-B-02058.03 
locuinţă  Eneolitic (a doua jumătate a mileniului V a. Chr.) Gumelniţa   A fost identificată datorită unei masive depuneri de pereţi prăbuşiţi. Locuinţa avea formă patrulateră cu dimensiunile de 3,80 m x 2,10 m. Depunerile de pereţi prăbuşiţi aveau grosimea de 7-15 cm. Printre resturile de pereţi prăbuşiţi s-au descoperit unelte din piatră cioplită şi şlefuită, fragmente de vase ceramice şi figurine antropomorfe feminine.  
Mormânt  Epoca bronzului timpuriu (sfârşitul mileniului al III-lea a. Chr.) Yamnaya  

Mormântul de inhumaţie din epoca bronzului nu are inventar, dar poziţia a scheletului – chircit depus pe partea stângă – şi orientarea N-S cu faţa spre E, sunt argumente pentru a încadra acest mormânt în perioada timpurie a epocii bronzului cultura Yamnaya. Cultura Yamnaya se datează în intervalul cronologic 2500 – 1500 a. Chr.

În epoca bronzului, Valea Călmăţuiului a fost un culoar de trecere între Subcarpaţii de Curbură şi Valea Dunării. De-a lungul acestui râu au fost descoperite mai multe morminte de inhumaţie, cele mai multe săpate pe popine unde anterior au fost aşezări eneolitice (e cazul siturilor Lişcoteanca – Moş Filon, Lişcoteanca – Movila Olarului, Popina Blagodeasa, Popina Borduşani.

BR-I-m-B-02058.02 
mormânt de inhumaţie  Epoca bronzului (sfârşitul mileniului al III-lea a. Chr.) Yamnaya   A fost identificat şi cercetat un mormânt de inhumaţie. A fost descoperit un schelet de matur, depus chircit
pe partea stângă. Capul era orientat spre nord, cu privirea spre E, iar picioarele erau spre S.

Nu au fost identificate piese de inventar.
 
Grup de morminte  Epoca daco-romană (a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.) sarmatică  

Mormintele sarmatice sunt de inhumaţie cu ritual funerar specific acestei populaţii de nomazi. Scheletele descoperite nu au fost întregi. Însă, în morminte a fost descoperit un inventar bogat format din vase tipice populaţiei sarmatice, dar şi importuri din aria culturii carpice. Datorită inventarului descoperit cele două morminte se pot data în a doua jumătate a sec. II p. Chr.

Mormintele sarmatice descoperite pe Valea Călmăţuiului indică faptul că în a doua jumătate a sec. II p. Chr. Între Dobrogea şi sud-estul Transilvaniei, teritorii ale Imperiului Roman, există o zonă controlată de populaţia nomadă de neam sarmatic, care probabil erau auxiliari aflaţi în solda Imperiului Roman.

BR-I-m-B-02058.01 
vas / Căni / Ulcioare daco-romană (a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.) carpică   Căniţa de mici dimensiuni este lucrată din pastă fină, cenuşie, cu suprafaţa acoperită cu slip netezit. Are o tortiţă bandată şi este decorată pe gât cu linii verticale lustruite.  
vas / vas bitronconic daco-romană (a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.) carpică      
mormânt de inhumaţie  daco-romană (a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.) carpică   A fost descoperit un schelet de copil, depus în poziţie întinsă, orientat N-S. Lângă tâmpla stângă a fost descoperită o căniţă carpică, lucrată cu roata.  
mormânt de inhumaţie  daco-romană (a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.) carpică   M3 era un mormânt deranjat, din care s-au păstrat doar fragmente din craniu. Au fost descoperite două vase
sarmatice lucrate cu mâna.
 
 
Cercetare
 
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 1960-1964

     

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI]
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 348, poz. 34-37 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Pandrea, Stănică, 2023 [Fişă de sit]
4. Sîrbu, Vasile, Cercetările arheologice de la Cireșu (Jud. Brăila). Așezarea Gumelnița și descoperirile postneolitice, Istros, I, Muzeul Brăilei, Brăila, 1980, 19-31 [Publicaţie]
5. Oța, Liana; Sîrbu, Valeriu, Sarmații din județul Brăila, Editura Istros, Brăila, 2009 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll