Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
50932.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
CS-I-s-B-10771 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic din epoca romană de la Băile Herculane - Zona Cazino, Parc Central |
|
Județ
|
|
Caraş-Severin |
|
Unitate administrativă
|
|
Oraş Băile Herculane |
|
Localitate
|
|
Băile Herculane |
|
Punct
|
|
Zona Cazino, Parc Central |
|
Reper
|
|
Zona cuprinsă între hotel Cerna, parcul Central şi hotel Roman, pe ambele părţi ale râului Cerna. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Cerna |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
|
Categorie
|
|
locuire; descoperire funerară |
|
Tip
|
|
aşezare; necropolă |
|
Descriere
|
|
Pe baza unui plan păstrat la Arhivele Naţionale ale jud. Caraş-Severin, datat la 1774, s-a încercat reconstituirea unei părţi din planul oraşului antic. S-au identificat astfel două complexe termale şi un templu dedicat probabil lui Hercules. Acest templu are 4 încăperi (1, 2 – cu rol de atrium şi 4 – cella ?). Legenda hărţii menţionează că aici a fost descoperită statuia din marmură a lui Hercules cu Hylas în braţe, aflată actualmente la Viena. Săpăturile au avut loc între 1734-1736. Pe malul drept al râului Cerna, la 60.70 m de podul peste Cerna apare redat un alt edificiu cu 11 încăperi şi 667 mp (Alte Römische Rudera denen Bädern), iar în actuala Piaţă Hercules, pe malul drept al râului Cerna, unde este complexul Apollo, apare următoarea referinţă pe hartă: T. Late Römische Rudera also die Statuen der Hercules gefunden worden, nebst derfelben Postamemtern mit latinischer inscription. Se consideră că avem de-a face cu izvoare termale special amenajate şi folosite terapeutic de romani. Alte conducte şi canalizări romane au mai fost identificate pe harta respectivă. |
|
Observații
|
|
Până în anul 2015, când colectivul Mzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, a efectuat cercetări arheologice preventive – responsabil ştiinţific dr. Adrian Ardeţ, singurele date pe care le aveam, se referă indirect la oraşul roman Băile Herculane şi sunt reprezentate de descoperiri ale secolului XVIII, hărţi sau cronici ale vremii. Începând cu secolul XVII de pe teritoriul oraşului Băile Herculane au provenit numeroase inscripţii, monumente romane, monede şi cărămizi ştampilate. Dispunem astăzi de 20 de inscripţii votive lăsate la Băile Herculane ca expresie a recunoştinţei faţă de zeii binefăcători ai izvoarelor, de către cei ce s-au însănătoşit acolo. În repertoriul acestor manifestări epigrafice, Hercules are cele mai multe inscripţii (12), fiind urmat de zeii sănătăţii Esculap şi Hygea. Multe dintre ruine se păstrau, totuşi la începutul secolului XVIII. Generalul A. Hamilton, guvernatorul Banatului a distrus numeroase edificii romane (bazine, conducte, sanctuare etc.) pentru a face loc edificiilor moderne. O parte a descoperirilor (monede, statui, sarcofage etc.) au fost trimise la Viena, ca să orneze treptele sălii de aşteptare la fosta bibliotecă a curţii imperiale. Cea mai mare parte a statelor îl reprezentau pe Hercules (doar în anul 1737 au fost descoperite 7 statui ale zeului). În 1775 o corabie care transporta la Viena diferite antichităţi romane (printre care un sarcofag al unei matroane, străjuit de două statui ale lui Hercules) s-a scufundat în faţa oraşului Pesta. Alte ruine romane din oraş au fost chiar aruncate în aer, prin explozibil, pentru a face loc noilor edificii austriece. |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
07.07.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Sanctuar
|
Epoca romană
(sec. II - III p.Chr.)
|
romană
|
|
|
CS-I-m-B-10771.02
|
|
Amfiteatru
|
Epoca romană
(sec. II - III)
|
romană
|
|
|
CS-I-m-B-10771.01
|
|
Necropolă
|
Epoca romană
(sec. II - III)
|
romană
|
|
|
CS-I-m-B-10771.03
|
|
Piscinae
|
Epoca romană
|
romană
|
|
Ca urmare a proiectului „Reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune, reţelelor de distribuţie şi reţelelor de canalizare din Caransebeş şi Băile Herculane”, colectivul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş a realizat o cercetare arheologică preventivă pe strada Cerna din oraşul Băile Herculane, pe malul estic al râului Cerna. În urma cercetării s-au constatat existenţa a patru bazine (piscinae) datate în epoca romană, realizate din calcar prins cu mortar, stâncă locală şi nativă, în unele cazuri izolate pe interior cu tencuială. Din cadrul bazinelor (în special de pe fundul bazinului 1) a rezultat un bogat material ceramic, osteologic, material special (un ac de păr, opaiţe, o monedă emisă de Commodus), cărămizi şi tegulae romane. O tegulă avea o ştampilă fragmentară: DE, ştampila trupei Cohors III Delmatarum, care staţiona la Mehadia. Str. Cernei, str. Izvorului, Parc Central; pe ambele părţi ale râului Cerna, între hotelul Cerna şi Piaţa Hercules
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală timpurie
|
Dridu
|
|
În 2015 a fost descoperit un complex arheologic aparţinând culturii Dridu, identificat la nord de cele patru bazine romane. Complexele arheologice au fost cercetate pe jumătatea vestică, doar această zonă fiind afectată de lucrările de înlocuire a ţevilor de canalizare din oraş. În extremitatea nordică a suprafeţei cercetate, podeaua care suprapunea bazinele, formată din pietriş şi nisip, a fost distrusă de un complex ulterior, probabil un bordei prevăzut cu o vatră. La realizarea acelei vetre a fost utilizată inclusiv cărămidă romană refolosită şi piatră. Pe baza ceramicii din interiorul complexului poate fi datat în perioada evului mediu timpuriu, cultura Dridu. În urma cercetării arheologice a rezultat un bogat material ceramic, osteologic, material special (un ac de păr, opaiţe, o monedă emisă de Commodus), cărămizi şi tegulae romane şi ceramică medievală timpurie.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2025
|
|
Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș
|
NEGREI
|
Dimitrie Pavel
|
|
2.
|
cercetare preventivă
|
2015
|
|
Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș
|
ARDEȚ
|
Adrian
|
|
GRUMEZA
|
Lavinia
|
|
NEGREI
|
Dimitrie Pavel
|
|
BODA
|
Imola
|
|
LEONTI
|
Iulian
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Glodariu, Ion, Legio IV Flavia Felix în Dacia, ActaMN, 3, 1966, 429-436 [Publicaţie]
|
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, 2004, 27 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
|
|
4.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 749, poz. 4-7 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
5.
Ardeț, Adrian, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 122-123, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5561&d=Baile-Herculane-Caras-Severin-Strada-Cerna-2015 [Publicaţie]
|
|
6.
Ardeț, Adrian; Negrei, Pavel Dimitrie, Studiu de fundamentare a patrimoniului arheologic pentru actualizare Plan Urbanistic General și Regulament Local Orașul Băile Herculane, jud. Caraș-Severin, Caransebeș, 2025 [Publicaţie]
|
| |
|
|
Fotografii sit
|