Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   50932.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CS-I-s-B-10771
Nume   Situl arheologic din epoca romană de la Băile Herculane - Zona Cazino, Parc Central
Județ   Caraş-Severin
Unitate administrativă   Oraş Băile Herculane
Localitate   Băile Herculane
Punct   Zona Cazino, Parc Central
Reper   Zona cuprinsă între hotel Cerna, parcul Central şi hotel Roman, pe ambele părţi ale râului Cerna.
Reper hidrografic - nume   Cerna
Reper hidrografic - tip   râu
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare; necropolă
Descriere   Pe baza unui plan păstrat la Arhivele Naţionale ale jud. Caraş-Severin, datat la 1774, s-a încercat reconstituirea unei părţi din planul oraşului antic. S-au identificat astfel două complexe termale şi un templu dedicat probabil lui Hercules. Acest templu are 4 încăperi (1, 2 – cu rol de atrium şi 4 – cella ?). Legenda hărţii menţionează că aici a fost descoperită statuia din marmură a lui Hercules cu Hylas în braţe, aflată actualmente la Viena. Săpăturile au avut loc între 1734-1736. Pe malul drept al râului Cerna, la 60.70 m de podul peste Cerna apare redat un alt edificiu cu 11 încăperi şi 667 mp (Alte Römische Rudera denen Bädern), iar în actuala Piaţă Hercules, pe malul drept al râului Cerna, unde este complexul Apollo, apare următoarea referinţă pe hartă: T. Late Römische Rudera also die Statuen der Hercules gefunden worden, nebst derfelben Postamemtern mit latinischer inscription. Se consideră că avem de-a face cu izvoare termale special amenajate şi folosite terapeutic de romani. Alte conducte şi canalizări romane au mai fost identificate pe harta respectivă.
Observații   Până în anul 2015, când colectivul Mzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, a efectuat cercetări arheologice preventive – responsabil ştiinţific dr. Adrian Ardeţ, singurele date pe care le aveam, se referă indirect la oraşul roman Băile Herculane şi sunt reprezentate de descoperiri ale secolului XVIII, hărţi sau cronici ale vremii.
Începând cu secolul XVII de pe teritoriul oraşului Băile Herculane au provenit numeroase inscripţii, monumente romane, monede şi cărămizi ştampilate. Dispunem astăzi de 20 de inscripţii votive lăsate la Băile Herculane ca expresie a recunoştinţei faţă de zeii binefăcători ai izvoarelor, de către cei ce s-au însănătoşit acolo. În repertoriul acestor manifestări epigrafice, Hercules are cele mai multe inscripţii (12), fiind urmat de zeii sănătăţii Esculap şi Hygea.
Multe dintre ruine se păstrau, totuşi la începutul secolului XVIII. Generalul A. Hamilton, guvernatorul Banatului a distrus numeroase edificii romane (bazine, conducte, sanctuare etc.) pentru a face loc edificiilor moderne. O parte a descoperirilor (monede, statui, sarcofage etc.) au fost trimise la Viena, ca să orneze treptele sălii de aşteptare la fosta bibliotecă a curţii imperiale. Cea mai mare parte a statelor îl reprezentau pe Hercules (doar în anul 1737 au fost descoperite 7 statui ale zeului). În 1775 o corabie care transporta la Viena diferite antichităţi romane (printre care un sarcofag al unei matroane, străjuit de două statui ale lui Hercules) s-a scufundat în faţa oraşului Pesta. Alte ruine romane din oraş au fost chiar aruncate în aer, prin explozibil, pentru a face loc noilor edificii austriece.
Data ultimei modificări a fişei   07.07.2026
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Sanctuar  Epoca romană (sec. II - III p.Chr.) romană     CS-I-m-B-10771.02 
Amfiteatru  Epoca romană (sec. II - III) romană     CS-I-m-B-10771.01 
Necropolă  Epoca romană (sec. II - III) romană     CS-I-m-B-10771.03 
Piscinae  Epoca romană romană  

Ca urmare a proiectului „Reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune, reţelelor de distribuţie şi reţelelor de canalizare din Caransebeş şi Băile Herculane”, colectivul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş a realizat o cercetare arheologică preventivă pe strada Cerna din oraşul Băile Herculane, pe malul estic al râului Cerna.
În urma cercetării s-au constatat existenţa a patru bazine (piscinae) datate în epoca romană, realizate din calcar prins cu mortar, stâncă locală şi nativă, în unele cazuri izolate pe interior cu tencuială. Din cadrul bazinelor (în special de pe fundul bazinului 1) a rezultat un bogat material ceramic, osteologic, material special (un ac de păr, opaiţe, o monedă emisă de Commodus), cărămizi şi tegulae romane. O tegulă avea o ştampilă fragmentară: DE, ştampila trupei Cohors III Delmatarum, care staţiona la Mehadia.

Str. Cernei, str. Izvorului, Parc Central; pe ambele părţi ale râului Cerna, între
hotelul Cerna şi Piaţa Hercules

 
Aşezare  Epoca medievală timpurie Dridu  

În 2015 a fost descoperit un complex arheologic aparţinând culturii Dridu, identificat la nord de cele patru bazine romane. Complexele arheologice au fost cercetate pe jumătatea vestică, doar această zonă fiind afectată de lucrările de înlocuire a ţevilor de canalizare din oraş.
În extremitatea nordică a suprafeţei cercetate, podeaua care suprapunea bazinele, formată din pietriş şi nisip, a fost distrusă de un complex ulterior, probabil un bordei prevăzut cu o vatră. La realizarea acelei vetre a fost utilizată inclusiv cărămidă romană refolosită şi piatră. Pe baza ceramicii din interiorul complexului poate fi datat în perioada evului mediu timpuriu, cultura Dridu. În urma cercetării arheologice a rezultat un bogat material ceramic, osteologic, material special (un ac de păr, opaiţe, o monedă emisă de Commodus), cărămizi şi tegulae romane şi ceramică medievală timpurie.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2025

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș NEGREI Dimitrie Pavel
2. cercetare preventivă 2015

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș ARDEȚ Adrian
GRUMEZA Lavinia
NEGREI Dimitrie Pavel
BODA Imola
LEONTI Iulian

Bibliografie
1. Glodariu, Ion, Legio IV Flavia Felix în Dacia, ActaMN, 3, 1966, 429-436 [Publicaţie]
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, 2004, 27 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
4. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 749, poz. 4-7 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
5. Ardeț, Adrian, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 122-123, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5561&d=Baile-Herculane-Caras-Severin-Strada-Cerna-2015 [Publicaţie]
6. Ardeț, Adrian; Negrei, Pavel Dimitrie, Studiu de fundamentare a patrimoniului arheologic pentru actualizare Plan Urbanistic General și Regulament Local Orașul Băile Herculane, jud. Caraș-Severin, Caransebeș, 2025 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll