Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
51635.11 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
CS-I-s-B-10814 |
|
Nume
|
|
Castrul roman de la Brebu - Caput Bubali - Cetăţuie |
|
Județ
|
|
Caraş-Severin |
|
Unitate administrativă
|
|
Brebu |
|
Localitate
|
|
Brebu |
|
Punct
|
|
Cetăţuie |
|
Punct alte denumiri
|
|
Pădurea Puiu |
|
Reper
|
|
Castrul se află între localităţile Brebu şi Cornuţel, la 1 km SV de gara C.F.R. Cornuţel Banat, la distanţă aproape egală între linia de cale ferată şi şoseaua care leagă Caransebeş de Reşiţa, în Pădurea Puiu. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Pârâul Salciilor |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
pădure |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare militară |
|
Descriere
|
|
Amplasat pe dealul Cetăţuie, într-o zonă împădurită, castrul se află pe drumul roman care trece între cele mai importante două situri militare ale regiunii, Berzobis şi Tibiscum, la aproximativ 40 km de prima menţionată şi la 10 km de cea din urmă. Pe baza localizării sale, fortul ar putea fi identificat cu Caput Bubali, toponim care apare în izvoare antice (Tabula Peutingeriana - Segm. VII, 4). Dumitru Tudor a fost primul care a emis această ipoteză. |
|
Observații
|
|
Situl arheologic a fost înregistrat în trecut ca fiind pe teritoriul localităţii Cornuţel, comuna Păltiniş, cu codul de sit 53443.01. Apare în literatura de specialitate şi sub denumirea de castrul de la Cornuţel. |
|
Stare de conservare
|
|
medie / 22.02.2023 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 15.04.2020 |
|
Regim de proprietate
|
|
privat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
22.02.2023
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Castru
|
Epoca romană
(Secolul al II-lea p. Chr.)
|
romană
|
|
Fortificaţia aproape pătrată măsoară aproximativ 48 × 50 m. Este delimitată de un val de pământ care se înalţă pe alocuri la 2 m şi avea cel puţin un şanţ înconjurător. Spre nord valul este dublat, şi posibil şi şanţul. Interiorul castrului este perfect plan iar locul clădirii comandamentului este afectat de săpături. Pe baza urmelor observabile, fortul pare să fi avut o singură fază de scurtă durată, probabil în timpul domniei lui Traian (circa 102/106–117 d.Hr.).
O mare cantitate de pietre poate fi observată pe o porţiune a drumului forestier care străbate situl, care coincide cel mai probabil cu vechiul drum roman care lega Berzobis de Tibiscum. |
CS-I-m-B-10814.02
|
|
Aşezare civilă
|
Epoca romană
(Secolul al II-lea p. Chr.)
|
romană
|
|
|
CS-I-m-B-10814.01
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lungu, Petru et alii, Fortificaţii romane în Banat (I). Cornuţel, Buletinul Cercurilor Ştiințifice Studențești, 7, 2001, 113-116, http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_7/14_lungu_et_al.pdf [Publicaţie]
|
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, Bucureşti, 2004, 53 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
|
|
4.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol., București, 2004, poz. 100-102, p. 756-757 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
5.
Marcu, Felix, Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 2020 [Baze de date]
|
| |
|
|
Fotografii sit
|
