Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   53522.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CS-I-s-A-10866
Nume   Castrul şi vicus-ul roman de la Pojejena - Şitarniţa
Județ   Caraş-Severin
Unitate administrativă   Pojejena
Localitate   Pojejena
Punct   Şitarniţa
Punct alte denumiri   Via Bogdanovici
Reper   Situl se află pe platoul din spatele bisericii, la cca. 1 km de malul fluviului Dunării, între DN 57 şi limita de nord a comunei, pe terasa superioară a Dunării.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire; instalaţie; cale de comunicaţie
Tip   aşezare militară; aşezare civilă; amenajare hidraulică; drum; cuptor
Descriere   Fortul auxiliar roman de la Pojejena, parte atât din limesul danubian, cât şi din limesul dacic, era situat pe malul stâng al fluviului Dunărea, reprezentând un punct important pentru supravegherea navigaţiei de-a lungul fluviului şi, cel mai probabil, a acţionat ca bază de aprovizionare şi port. Amplasat pe o terasă înălţată, era protejat în mod natural împotriva inundaţiilor şi avea o legătură vizuală directă cu fortificaţiile de la Veliko Gradište şi Golubac (Serbia), de pe celălalt mal al Dunării.
Observații   Stratigrafia nu depăşeşte 0,80 cm, iar straturile antice sunt deseori distruse de locuirea modernă şi medievală.
Data descoperirii   finalul secolului al XIX-lea
Suprafața sitului   27.380 mp
Stare de conservare   grav afectat / 10.11.2020
Riscuri antropice   Demolare: 5 / 10.11.2020; Agricultură intensivă: 4 / 10.11.2020
Regim de proprietate   privat
Data ultimei modificări a fişei   26.01.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Castru  Epoca romană (secolele II - IV p. Chr.) romană  

Urmele castrului se disting la suprafaţă pe laturile de est şi vest care sunt marcate de movile. Pe latura de nord, latura poate fi urmărită, de asemenea, în arătură. Colţul de sud-est a fost distrus. Zidul de incintă a fost scos în întregime de localnici. Baza construcţiilor din interiorul castrului s-a păstrat mult mai bine.
Castrul de piatră a funcţionat din prima jumătate a sec. II p.Chr. până în sec. III p. Chr şi are dimensiunile de 185 x 148 m. Într-o primă fază, în secolul I p. Chr., a existat o fortificaţie de pământ şi lemn, mai mică, cu laturile de 120x 140 m. Latura sudică a acestor două faze se suprapune.

CS-I-m-A-10866.01 
Vicus Militar  Epoca romană (secolele II - III p. Chr) romană  

Aşezarea civilă adiacentă nu a fost deloc cercetată arheologic şi nu a rămas nici o menţiune
despre ea din timpul cercetărilor sistematice din secolul XX. Descoperiri mai vechi, întâmplătoare,
de la finalul secolului al XIX-lea şi din perioada interbelică, dar şi cercetări geofizice recente au semnalat faptul că vicus-ul militar se întindea între castru şi Dunăre, fiind suprapus în timp de o intensă locuire medievală şi mai apoi de satul modern Pojejena sârbească, refondat la începutul secolului al XVIII-lea de administraţia habsburgică. Vicusul se întindea probabil pe o suprafaţă de 14 ha.

CS-I-m-A-10866.02 
Cuptor  Epoca romană (secolele II - III p. Chr)    

În urma prospecţiunilor non-invazive, s-au constatat la nord de castru structuri foarte puternic arse, care sugerează existenţa în apropiere a unor baterii de cuptoare, o posibilă „zonă industrială” care a fost organizată aici pentru a avea acces la apă curentă şi pentru a în afara zonei civile locuite.

 
Castellum aquarium  Epoca romană (secolele II - III p. Chr)    

În urma prospecţiunilor non-invazive, s-a constatat că aproape de turnul de colţ al fortificaţiei în afara incintei pare să fi existat o construcţie subterană, patrulateră, cu rolul de a rupe presiunea apei din conducte.

 
Port  Epoca romană (secolele II - III p. Chr)    

Pe malul Dunării, ca parte componentă a aşezării civile era portul roman cu depozitele şi anexele sale. Nu este exclus ca şi aici precum în cazul altor importante localităţi danubiene ale provinciei Dacia să fi funcţionat un punct vamal.

 
Atrium  Epoca romană (secolele II - III p. Chr)    

În urma prospecţiunilor non-invazive, s-a observat la vest de castru o construcţie patrulateră.

 
Drum  Epoca romană (secolele II - III p. Chr)    

Ieşind din castru prin porta decumana, la vest, a fost identificat drumul lat de aprox. 6 – 7 m, încadrat de construcţii civile cu laturile lungi perpendiculare pe drum şi cu acces printr-un pridvor îngust. În apropiere s-a identificat de asemenea şi drumul imperial care se îndreaptă spre localitatea învecinată la nord, comuna Radimna. Acest drum are o traiectorie rectilinie, o pantă foarte lină şi intersectează pe ductul său căile de acces care ies din castru pe porta decumana şi porta principalis dextra.
Tot la nord de castru un drum abia vizibil pe magnetogramă, care iese de pe poarta de nord a castrului şi o ia oblic spre est are în câteva locuri, pe marginea lui stângă, urmele unor clădiri patrulatere. Drumul ce ieşea din porta praetoria pe la est avea o lăţime de 5 m şi a putut fi observat arheologic datorită existenţei unui strat de pietriş de 0,15 m grosime, uşor bombat pe axa centrală a drumului.

 
Apeduct  Epoca romană (secolele II - III p. Chr)    

Anomaliile evidenţiate de cercetări magnetometrice la nord de castru sugerează existenţa unui posibil apeduct care aducea din nord-vest apă, captată din pârâul Radimna prin colţul nord-vestic al forticaţiei şi probabil şi în aşezarea civilă prin latura ei vestică. O porţiune de apeduct a fost identificată şi arheologic în 1972 în zona porţii de nord.

 
Horreum  Epoca romană (sec. II - III p. Chr)    

Structura zidului de horreum dezvelit ne relevă o construcţie cu contraforţi realizată din piatră de râu şi pe alocuri piatră spartă de carieră (lat de 0,75 – 0,80 m) şi cu un portic de cărămidă către via sagularis, probabil adăugat ulterior. Se consideră că aceste horrea ridicate în apropierea porţii de paradă (porta praetoria) pot fi datate în secolul al III-lea. Prezenţa acestor hambare monumentale relevă faptul că Pojejena a jucat un rol important în aprovizionarea altor garnizoane din alte cetăţi de pe Limes. Concluziile sunt susţinute şi de descoperirea câtorva sigilii de plumb utilizate la securizarea sacilor de grâne sau nutreţuri.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2021

Muzeul Național al Banatului - Timișoara TIMOC Călin
CRISTEA Ştefana
SĂRĂȘAN Adriana
ARDELEAN Cristian
Muzeul Banatului Montan, Reşiţa BOZU Flavius
2. cercetare sistematică 2020

Muzeul Banatului Montan, Reşiţa BOZU Flavius
Muzeul Banatului, Timişoara CRISTEA Ștefana
TIMOC Călin
POPA Ștefan
SLEJIUC Ionela
Universitatea din Varșovia JECZMIENOVSKI Emil
PISZ Michal
3. cercetare sistematică 2017

Muzeul Banatului, Timişoara ARDELEAN Cristian
TIMOC Călin
Muzeul Banatului Montan, Reşiţa HAMAT Ana Cristina
Institutul de Arheologie al Universității din Varșovia JĘCZMIENOWSKI Emil

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol., București, 2004, poz. 232-234, p. 767 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, Bucureşti, 2004, 111 [Publicaţie]
4. Marcu, Felix, Military tile-stamps as a Guide in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca, 2004+, 572 [Publicaţie]
5. Timoc, Călin; Pisz, Michal; Jeczmienowki, Emil; Ardelean, Cristian-Adrian, Contribuții la cunoașterea așezării civile de tip vicus militar de la Pojejena, Analele Banatului - Istorie și arheologie, SN. XXVI, 2018, 57-64, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=101149-contributii-la-cunoasterea-asezarii-civile-de-tip-vicus-militar-de-la-pojejena-contribution-to-the-research-of-the-vicus-militaris-from-pojejena--analele-banatului--xxvi-2018 [Publicaţie]
6. Timoc, Călin, Pojejena, loc. Pojejena sârbească, jud. Caraș-Severin Punct: Castrul roman, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2020, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Centrul de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale, București, 2021, 225-229, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6583&d=Pojejena-Caras-Severin-Castrul-roman-2020 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Timoc, Călin, Castrul roman şi aşezarea civilă de la Pojejena, Buletinul Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 4, 2018, 25-27, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=70451-castrul-roman-si-asezarea-civila-de-la-pojejena--buletinul-limes-frontierele-imperiului-roman-in-romania--4-2018 [Publicaţie]
8. Timoc, Călin, Pojejena, loc. Pojejena, jud. Caraș-Severin Punct: Vicus militar Pojejena, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național de Istori4e al Transilvaniei, Cluj, 2018, 109-110, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5960&d=Pojejena-Caras-Severin-Sistarita-2017 [Publicaţie]
9. Timoc, Călin, 61. Pojejena | Comuna: Pojejena | Judeţ: Caraș-Severin | Punct: castrul roman, vicus militar | Anul: 2021, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll